Racla cu sfintele moaște este expusă într-un baldachin amplasat în Curtea Mitropolitană, unde va rămâne până pe 15 octombrie
Mii de pelerini din toate colțurile țării, dar și din diaspora, au venit în ultimele zile la Iași pentru a se închina la raclele cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, și la moaștele Sfântului Grigorie Palama, aduse din Grecia, special, pentru această sărbătoare.
Potrivit datelor oferite de organizatori, numărul credincioșilor care au trecut deja pe la raclă depășește 166.000 de persoane, iar alți 19.000 se află încă la rând, care se întinde pe mai mulți kilometri în centrul Iașului.
Racla cu sfintele moaște este expusă într-un baldachin amplasat în Curtea Mitropolitană, unde va rămâne până la 15 octombrie, când se va încheia tradiționalul pelerinaj dedicat Sfintei Parascheva, prăznuită în calendarul ortodox pe 14 octombrie.
Pelerinajul are o tradiție de aproape patru secole, începută în secolul al XVII-lea, în vremea domnitorului Vasile Lupu, cel care a adus moaștele Cuvioasei Parascheva de la Constantinopol la Iași, în anul 1641. De atunci, Sfânta este venerată ca ocrotitoarea Moldovei și a celor aflați în suferință.
Sfânta Cuvioasă Parascheva, cunoscută popular și ca Sfânta Vineri, s-a născut în localitatea Epivat (astăzi Capul Kaliacra, pe țărmul Mării Marmara), în prima jumătate a secolului al XI-lea. După mai multe peregrinări, moaștele sale au ajuns la Iași, fiind așezate mai întâi la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, apoi la Catedrala Mitropolitană, unde se află și astăzi.
Anul acesta, pelerinii au avut ocazia să se închine și la moaștele Sfântului Grigorie Palama, aduse din Tesalonic de o delegație condusă de IPS Filoteos, mitropolitul Tesalonicului. Racla a fost adusă în noaptea de sâmbătă spre duminică, marcând un moment special al sărbătorilor religioase de la Iași.
Pelerinajul, care se desfășoară în fiecare toamnă între 8 și 15 octombrie, rămâne unul dintre cele mai mari evenimente religioase din România, reunind credincioși care vin nu doar pentru rugăciune, ci și pentru a simți spiritul comunității și al tradiției vii care leagă generațiile de credință și speranță.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
