Parlamentul European se reunește în aceste zile pentru a adopta poziția oficială privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, estimat la peste 2.000 de miliarde de euro.
Votul va stabili mandatul legislativului pentru negocierile cu statele membre privind structura și dimensiunea viitorului cadru financiar multianual.
Propunerea Comisiei pentru bugete indică un nivel de aproximativ 1,7 mii de miliarde de euro în prețuri constante (sau 2,01 mii de miliarde de euro în prețuri curente), ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de proiectul inițial al Comisiei Europene din 2025.
Bugetul ar urma să ajungă la 1,27% din Venitul Național Brut al UE, în timp ce rambursarea fondului NextGenerationEU ar fi gestionată separat.
Eurodeputații susțin că această alocare reprezintă nivelul minim necesar pentru ca Uniunea să-și respecte angajamentele și să răspundă provocărilor majore din următorii ani.
Criza din Orientul Mijlociu și impactul asupra energiei, pe agendă
Un alt punct central al sesiunii îl reprezintă analiza răspunsului UE la criza din Orientul Mijlociu și efectele acesteia asupra pieței energetice.
Discuțiile vor avea loc în contextul tensiunilor regionale și al riscurilor asupra securității globale.
Potrivit Agenţia Internaţională a Energiei, perturbările din zonă, inclusiv blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, au generat cea mai gravă criză petrolieră din istorie.
Uniunea Europeană își reafirmă poziția în favoarea detensionării și a menținerii libertății de navigație.
Totodată, eurodeputații vor aborda situația din sudul Libanului, insistând asupra necesității unei încetări durabile a focului și a facilitării accesului umanitar.
Statul de drept și drepturile fundamentale, sub presiune în UE
În cadrul aceleiași sesiuni, Parlamentul European va vota două rapoarte importante privind respectarea drepturilor fundamentale și a statului de drept în Uniune.
Documentele evidențiază îngrijorări legate de independența justiției, corupție, libertatea presei și siguranța jurnaliștilor.
Raportul privind drepturile fundamentale atrage atenția asupra presiunilor tot mai mari asupra democrației, egalității și spațiului civic în perioada 2024–2025.
Noi măsuri împotriva hărțuirii cibernetice
Combaterea hărțuirii online reprezintă o altă prioritate a eurodeputaților. Aceștia vor discuta introducerea unor dispoziții penale specifice și creșterea responsabilității platformelor digitale.
Se are în vedere inclusiv transformarea hărțuirii cibernetice într-o infracțiune la nivelul legislației europene, precum și adoptarea unor măsuri suplimentare pentru a acoperi lacunele existente.
Vot posibil pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă
Pe agenda sesiunii se află și cererea de ridicare a imunității eurodeputatei Diana Iovanovici Șoșoacă, după avizul favorabil emis de Comisia pentru afaceri juridice (JURI).
Procedura prevede ca anunțul oficial să fie făcut de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, la începutul sesiunii plenare, urmând ca votul să aibă loc ulterior.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
