Ministerul Finanțelor a publicat luni, 22 decembrie, la ora 22:52, proiectul de ordonanță de urgență care stabilește cadrul de elaborare a bugetului pentru anul 2026 și trasează principalele coordonate fiscale pentru perioada următoare.
Actul normativ, cunoscut sub denumirea de „ordonanța trenuleț”, vine cu ajustări importante atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.
Potrivit estimărilor oficiale, ordonanța va avea un impact bugetar negativ net de aproximativ 500 de milioane de lei în 2026.
Calculele Ministerului Finanțelor arată că veniturile bugetare scad cu circa 1,5 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile sunt diminuate cu aproape 1 miliard de lei. Diferența dintre cele două efecte generează o „gaură” care trebuie acoperită prin alte instrumente fiscale sau prin redistribuirea resurselor existente.
Salariul minim, sursă indirectă de compensare
Pentru acoperirea acestui deficit, Finanțele mizează în principal pe veniturile suplimentare rezultate din creșterea salariului minim, mai exact pe contribuțiile sociale și taxele plătite de angajatori.
În practică, o parte semnificativă a ajustării bugetare se transferă către mediul privat, sub forma unor costuri suplimentare pentru companii.
Sprijin pentru autoritățile locale și proiectele PNRR
Pe lângă măsurile fiscale, proiectul include și prevederi destinate autorităților publice locale. Acestea vizează sprijinirea implementării proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență cu termen de finalizare în acest an, dar și asigurarea resurselor necesare pe perioada iernii, prin posibilitatea contractării de împrumuturi din trezorerie.
„Prin acest demers, Guvernul României urmăreşte crearea unui cadru fiscal stabil şi predictibil, creşterea eficienţei utilizării fondurilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi asigurarea unui nivel adecvat de protecţie socială, în beneficiul economiei şi al societăţii româneşti”, se arată în comunicatul Ministerului Finanțelor.
Reduceri de cheltuieli: politică, sănătate și companii de stat
Printre măsurile de limitare a cheltuielilor bugetare propuse se numără:
- diminuarea subvențiilor pentru partidele politice și a fondurilor alocate minorităților;
- reducerea sumelor forfetare acordate parlamentarilor în 2026;
- amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în domeniile sănătății și asistenței sociale;
- modificarea mecanismelor de indexare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară;
- introducerea unor reguli mai stricte de control și responsabilitate financiară la nivelul întreprinderilor publice.
Facilități fiscale și stimulente pentru mediul de afaceri
Ordonanța include și un pachet de măsuri menite să stimuleze investițiile private și să simplifice relația contribuabililor cu statul:
- reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% în 2026 și eliminarea completă a acestuia din 2027;
- aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi;
- eliminarea „taxei pe stâlp” începând cu anul 2027;
- extinderea și clarificarea utilizării sistemului RO e-Factura;
- simplificarea mecanismelor RO e-TVA, prin reducerea sarcinilor administrative și un control fiscal mai eficient.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
