România a avut la dispoziție o sumă istorică, 28,5 miliarde de euro, alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență, un pachet compus din granturi și împrumuturi
La aproape patru ani de la aprobarea planului, doar o treime din fonduri a ajuns efectiv în țară. Restul este pus sub semnul întrebării. Cristian Popa, viceguvernator al Băncii Naționale, atrage atenția, într-o analiză publicată pe LinkedIn, că șansele de a mai accesa toți banii scad rapid, iar timpul joacă împotriva României.
„Acești 28,5 miliarde de euro erau vitali. Reprezintă aproape 9% din PIB-ul din 2023 și ne plasau în top cinci beneficiari la nivelul UE, raportat la mărimea economiei”, subliniază Popa. Comparativ, echivalentul acestei sume ar putea finanța 1.100 km de autostradă, cât distanța București–Viena sau ar acoperi costul construirii a 500 de spitale similare cu cel realizat în Capitală doar din donații, cu 53 de milioane de euro.
Până la sfârșitul lunii mai 2025, România a reușit să atragă doar 9,44 miliarde de euro din totalul disponibil. Dintre aceștia, 5,78 miliarde au venit sub formă de granturi, iar restul de 3,66 miliarde, ca împrumuturi. Cu o rată de absorbție sub 33%, țara noastră rămâne sub media europeană, care se apropie de 50%.
„Săptămâna trecută am aflat că proiecte în valoare de peste 6,3 miliarde de euro nu vor mai putea fi finalizate până în august 2026, termenul-limită pentru cheltuirea fondurilor. Consecințele? Lipsă de finanțare, întârzieri cronice și, inevitabil, presiune crescută pe bugetul de stat. Aceste investiții fie se vor amâna, fie vor fi finanțate intern, cu impact negativ asupra deficitului și al consolidării fiscale”, avertizează viceguvernatorul BNR.
Totuși, există și un semn de speranță: Comisia Europeană a prezentat recent propunerea pentru viitorul cadru financiar multianual 2028–2034, care ar urma să totalizeze aproape 2.000 de miliarde de euro. România ar putea primi, în cadrul acestui buget, aproximativ 60 de miliarde, cu 10 miliarde mai mult, decât în actualul exercițiu bugetar. În această formă preliminară, România ar deveni al șaselea cel mai mare beneficiar de fonduri UE.
Cristian Popa mai subliniază că accesul la acești bani nu este garantat. Reforme consistente, îndeplinirea jaloanelor și gestionarea eficientă a proiectelor sunt condițiile esențiale, pentru ca acești bani să ajungă efectiv în economie. „Europa nu e perfectă, dar e o oportunitate uriașă. Nu primim pește, ci undițe. Întrebarea e dacă știm să le folosim. Nu suntem o colonie, dar dacă vrem să nu fim tratați ca una, trebuie să demonstrăm că putem construi cu adevărat”, încheie oficialul BNR.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
