31.3 C
București
marți, 23 iulie 2024
AcasăSănătateO nouă descoperire: tipuri rare de limfocite T

O nouă descoperire: tipuri rare de limfocite T

O echipă de cercetători din Japonia și Italia a descoperit câteva tipuri rare de limfocite T asociate cu tulburări autoimune precum scleroza multiplă, artrita reumatoidă și astmul.

Cercetătorii au folosit o nouă tehnologie, denumită ReapTEC, iar aceștia au publicat și un nou atlas al celulelor T, care poate contribui la dezvoltarea unor noi terapii pentru cu scleroza multiplă, artrita reumatoidă și astmul.

Noul studiu a fost publicat pe 4 iulie în revista Science. Echipa a fost formată din cercetători de la Riken pentru Științe Medicale Integrative, Universitatea Kyoto și IFOM ETS Italia, sub conducerea lui Yasuhiro Murakawa.

Studiul explică felcul cum limfocitele T helper, sau celule Th, limfocite T non-citotoxice, recunosc patogenii care intră în organism și reglează răspunsul imun. Iar, pe de altă parte, multe boli autoimune sunt cauzate de funcționarea anormală a unor celule T. Acestea erau cunoscute, iar noul studiu aduce în față noi subtipuri, rare și specializate, asociate cu anumite boli autoimune. Folosind noua tehnologie ReapTEC, cercetătorii au verificat posibilele conexiuni între amplificatorii bidirecționali ai celulelor T și bolile autoimune. Aceștia au analizat circa un milion de celule T umane, cercetătorii au identificat mai multe subtipuri rare de astfel de celule, care reprezintă mai puțin de 5% din numărul total.

În celulele umane, inclusiv în celulele T, există regiuni ale ADN-ului numite “amplificatori”, care nu codifică proteine, ci părți din ARN, amplificând expresia altor gene. De aceea, mici variații în amplificatorii celulelor T duc la diferențe în expresia genelor, ceea ce poate afecta chiar funcționarea celulelor T.

Tehnologia ReapTEC a permis identificarea a circa 63.000 de amplificatori bidirecționali activi ai acestor celule. Pentru a obține date privind posibilele legături cu bolile autoimune, echipa de cercetare a evaluat studii de asociere la nivelul genomului, care au raportat un număr mare de variante genetice denumite polimorfisme cu o singură nucleotidă, asociate cu anumite boli autoimune. Prin acest proces, cercetătorii au descoperit că variantele genetice pentru unele boli autoimune erau amplasate adeseori chiar în amplificatorii ADN ai subtipurilor rare de celule T.

În schimb, variantele genetice ale bolilor neurologice au un model diferit, ceea ce sugerează că amplificatorii bidirecționali din aceste celule T rare sunt asociate în mod specific cu bolile autoimune. În urma analizei, cercetătorii au putut identifica 606 amplificatori bidirecționali cu polimorfisme cu o singură nucleotidă asociați cu 18 afecțiuni autoimune.

De asemenea, echipa de cercetare a reușit să identifice câteva gene care sunt ținte ale acestor amplificatori asociați bolilor autoimune. Cercetarea continuă cu identificarea de molecule eficace în tratamentul afecțiunilor autoimune.

Iustina Rusu
Iustina Rusuhttp://www.romanialibera.ro
Iustina Rusu, născută în iunie 2002, este o tânără jurnalistă și specialistă în comunicare din Iași, România. A absolvit Colegiul Național "Mihai Eminescu" din Iași și este studentă la Facultatea de Litere, specializarea Jurnalism, la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Începând cu 1 iulie 2024, Iustina s-a alăturat echipei România Liberă, unde contribuie cu articole și reportaje săptămânale, precum și cu știri zilnice pe platforma online a publicației. Iustina are experiență în diverse roluri de jurnalism și PR, incluzând poziția de Coordonator PR la Asociația Studenților Jurnaliști din Iași (2023-2024), reporter la Cuzanet (2022-2023) și colaborator la newsletter-ul "Iașul Nostru" (2023-2024). De asemenea, colaborează cu NewsBox începând din octombrie 2023.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă