NATO ia în calcul măsuri mai ferme împotriva operațiunilor cibernetice, sabotajelor și încălcărilor spațiului aerian atribuite Rusiei, a anunțat amiralul Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al alianței.
Amiralul din cadrul NATO a declarat pentru Financial Times că organizația reevaluează rapid modul în care gestionează amenințările hibride care s-au intensificat în ultimii ani în Europa.
„Studiem totul… În ceea ce privește spațiul cibernetic, suntem oarecum reactivi. Ne gândim să fim mai agresivi sau proactivi în loc să fim reactivi”, a spus Dragone, adăugând că NATO explorează opțiuni tactice mai îndrăznețe.
„Lovitura preventivă”, discutată ca posibilă măsură defensivă
Oficialul NATO a sugerat că, în anumite circumstanțe, o „lovitură preventivă” ar putea fi clasificată drept „acțiune defensivă”, deși a recunoscut că o asemenea abordare „este mai îndepărtată de modul nostru normal de gândire și comportament”.
Țările europene s-au confruntat în ultimii ani cu un val de incidente hibride: atacuri cibernetice, sabotaje atribuite actorilor apropiați Kremlinului și avarii repetate la infrastructura subacvatică din Marea Baltică.
Presiuni pentru o poziție mai dură, dar și frâne legale
Statele est-europene au cerut de multă vreme o reacție sporită a alianței, însă Dragone avertizează că eventualele schimbări necesită o analiză riguroasă a limitelor legale și jurisdicționale.
„O opțiune ar putea fi adoptarea unei atitudini mai agresive în comparație cu agresivitatea omologului nostru. [Problemele sunt] cadrul legal, cadrul jurisdicțional, cine va face acest lucru?”, a explicat el.
Ca exemplu de măsură eficientă, amiralul a menționat misiunea Baltic Sentry, prin care nave, aeronave și drone navale ale aliaților monitorizează infrastructura critică din Marea Baltică.
„De la începutul misiunii Baltic Sentry, nu s-a întâmplat nimic. Asta înseamnă că această descurajare funcționează”, a declarat el pentru FT.
Cazul Eagle S și dilemele juridice din apele internaționale
Un tribunal finlandez a respins recent un dosar privind nava Eagle S, cu legături rusești, suspectată de avarierea mai multor cabluri subacvatice. Decizia s-a bazat pe faptul că incidentul a avut loc în ape internaționale, ceea ce limitează capacitatea statelor NATO de a iniția acțiuni legale.
Ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a recunoscut pentru Financial Times că acest context oferă un „spațiu de manevră” navelor rusești. Ea a precizat că se ia în calcul o reacție mai fermă, dar a avertizat că aliații „nu ar trebui să fie isterici” și ar trebui să „aibă încredere” în mecanismele actuale.
NATO caută formula pentru a preveni viitoarele atacuri hibride
În opinia lui Dragone, provocarea majoră este stabilirea unei strategii de descurajare capabile să prevină atacurile viitoare:
„Modul în care se realizează descurajarea – prin represalii, prin lovituri preventive – este un aspect pe care trebuie să îl analizăm în profunzime, deoarece în viitor ar putea exista o presiune și mai mare în acest sens”.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
