O echipă de cercetători de la NASA a prezentat miercuri dovezi care sugerează că anumite pete asemănătoare leopardului de pe o rocă colectată de roverul Perseverance ar putea fi create de viață antică. Această descoperire a fost documentată într-un articol științific publicat în revista Nature, iar specialiștii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru confirmarea originii biologice.
După un an de analiză, nu am găsit o altă explicație. Acesta ar putea fi cel mai clar semn de viață descoperit vreodată pe Marte, ceea ce este incredibil de interesant, a declarat Sean Duffy, administrator interimar al NASA.
Proveniența mostrei și misiunea Perseverance
Roca, denumită Sapphire Canyon, a fost prelevată de roverul Perseverance din Neretva Vallis, un vechi curs de apă care se revărsa în Craterul Jezero acum peste 3 miliarde de ani. Mostra a fost colectată de pe o stâncă cu forma de vârf de săgeată, numită Cheyava Falls, în iulie 2024, și a fost transportată într-un tub specializat pentru a fi studiată.
Cercetătorii speră ca, în viitor, aceste mostre să fie aduse pe Pământ pentru analize suplimentare în laboratoare terestre.
Această descoperire este rezultatul a ani de muncă asiduă, dedicare și colaborare între peste 1.000 de oameni de știință și ingineri de la JPL și instituții partenere din întreaga lume, a explicat Katie Stack Morgan, cercetător principal al proiectului Perseverance.
CITEȘTE ȘI – O teorie veche de 67 de ani despre vitamina B1, confirmată de cercetători
Indiciile descoperite în rocă
Cheyava Falls prezintă pete negre mici numite „semințe de mac” și pete mai mari, numite „leopard spots”, care sugerează că în rocă s-au produs reacții chimice complexe în momentul depunerii sale. Instrumentul SHERLOC a detectat compuși organici, indicând prezența materiei organice în sedimentele roșii de nămol. Prezența venelor albe de sulfat de calciu confirmă că apa, esențială vieții, a circulat cândva prin rocă.
Instrumentul PIXL a identificat fier și fosfat în petele de tip leopard, precum și potențial hematit între benzile albe de sulfat de calciu. Cercetătorii sugerează că reacțiile chimice cu hematitul au transformat roca din roșie în alb, eliberând fier și fosfat, posibil susținând activitatea microbiană antică. Mineralele detectate – inclusiv fosfatul feros și sulfura de fier – se formează de obicei în medii cu temperaturi scăzute și prezența apei.
Descoperirea oferă o fereastră unică către un mediu potențial locuibil de pe Marte, acum 3,5 miliarde de ani, similar cu condițiile care au favorizat apariția vieții pe Pământ.
Aceste roci antice ne permit să explorăm o perioadă puțin reprezentată pe Pământ, când viața începea să apară, și care ar fi putut exista și pe Marte, a explicat Stack Morgan.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
