Pentru a reduce dependența energetică de Rusia, autoritățile de la Erevan au accelerat în ultimii ani procesul de diversificare a surselor de aprovizionare
Relațiile dintre Rusia și Armenia intră într-o nouă zonă de tensiune, după ce autoritățile ruse au transmis oficial Erevanului că apropierea de Uniunea Europeană ar putea duce la suspendarea facilităților energetice acordate de Moscova, scrie Reuters.
Potrivit declarațiilor făcute miercuri de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, ambasada Rusiei la Erevan a remis autorităților armene o scrisoare semnată de ministrul Energiei, Serghei Țiviliov. Documentul avertizează că Rusia ar putea suspenda sau denunța unilateral acordul bilateral din 2013, privind cooperarea în domeniul gazelor naturale, petrolului, produselor petroliere și diamantelor brute, dacă Armenia își continuă parcursul de apropiere de structurile europene.
Scrisoarea a fost adresată Ministerului Administrației Teritoriale și Infrastructurii din Armenia, instituție care, anterior în cursul zilei, susținuse că nu a primit un astfel de document. Conform informațiilor publicate de publicația rusă Kommersant, Moscova consideră că aprofundarea relațiilor dintre Erevan și Uniunea Europeană poate afecta cooperarea strategică dintre cele două state.
Acordul semnat în 2013 oferă Armeniei condiții avantajoase pentru importurile de gaze și produse energetice din Rusia, facilități considerate esențiale pentru economia armeană. În baza acestui parteneriat, Erevanul beneficiază de tarife mult mai mici decât cele practicate pe piețele europene.
Recent, președintele rus Vladimir Putin a sugerat public că Armenia riscă să piardă aceste avantaje dacă se îndepărtează de Moscova. Liderul de la Kremlin a comparat prețul actual plătit de Armenia pentru gazele naturale — aproximativ 177 de dolari pentru mia de metri cubi — cu cel suportat de statele europene, care depășește 600 de dolari.
Mesajul transmis de Kremlin este interpretat de analiști drept un nou semnal că Rusia încearcă să își păstreze influența în fostul spațiu sovietic prin intermediul dependenței energetice și al acordurilor economice strategice.
Pentru a reduce dependența energetică de Rusia, autoritățile de la Erevan au accelerat în ultimii ani procesul de diversificare a surselor de aprovizionare, orientându-se către piețe alternative. În acest context, Armenia a crescut importurile de combustibili din state precum România, Egipt și Bulgaria, iar începând de anul trecut a început să primească livrări și din Azerbaidjan, într-o mișcare considerată semnificativă în ecuația regională a energiei.
Armenia, stat cu aproximativ trei milioane de locuitori și fără ieșire la mare, a fost în mod tradițional ancorată în sfera de influență a Moscovei, inclusiv prin prezența unei baze militare ruse pe teritoriul său. Totuși, relațiile bilaterale au început să se erodeze după 2018, când la putere a ajuns Nikol Pașinian, în urma protestelor de stradă pe care le-a condus și care au fost percepute la Kremlin ca o schimbare de orientare geopolitică.
Considerat de Rusia un lider cu orientare pro-occidentală și asociat de Moscova cu logica „revoluțiilor colorate”, Pașinian nu a beneficiat de sprijin consistent din partea aliatului tradițional în conflictele armate cu Azerbaidjanul din 2020 și 2023, ceea ce a amplificat ruptura politică dintre cele două capitale.
Evoluția situației a fost marcată decisiv de ofensiva Azerbaidjanului din 2023, în urma căreia Armenia a pierdut controlul asupra regiunii Karabah, teritoriu disputat încă din anii ’90. Exodul populației armene din zonă a generat o criză umanitară majoră, iar ulterior Erevanul a semnat un acord de pace cu Baku, în timp ce guvernul Pașinian a accelerat repoziționarea geopolitică spre Occident.
În paralel, Executivul armean a intensificat dialogul cu Uniunea Europeană și Statele Unite, adoptând inclusiv o lege care deschide formal perspectiva aderării la blocul comunitar. Această schimbare de direcție a fost însoțită de o serie de inițiative diplomatice și economice menite să reducă vulnerabilitatea energetică și politică a țării.
În acest context, secretarul de stat american Marco Rubio a semnat la Erevan un acord de parteneriat strategic cu Armenia, care include și susținerea proiectului denumit „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”. Inițiativa vizează realizarea unui coridor de transport rutier și feroviar între Azerbaidjan și exclava sa Nahicevan, traversând teritoriul armean, proiect cu implicații economice și geopolitice majore în Caucazul de Sud.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
