Cu prilejul Sfintelor Sărbători pascale, Episcopul de Cluj- Gherla a transmis binecuvântare sa “în numele și cu dragostea lui Isus cel Înviat, dorind fiecăruia în parte și întregii Familii a lui Dumnezeu din Eparhia de Cluj-Gherla, bucurie, sănătate și speranță.”
“Iubiți credincioși,
Astăzi, pe lângă încercările interioare, personale, amplificate de perioada extrem de dificilă a pandemiei, cu toții simțim angoasa provocată de teribilul război din Ucraina, care, la puțini kilometri de noi, readuce în actualitate moartea și suferința.
În încercările noastre, glasul Îngerului Învierii răsună din nou: „Nu vă temeți!”. Isus ne încurajează: „Pace vouă”, „Bucurați-vă”, „Eu sunt cu voi în fiecare clipă!”. Ce înseamnă aceste cuvinte? Înseamnă cumva că trebuie să ne prefacem că nu există război sau să închidem ochii pentru a nu-l vedea? Înseamnă oare că nu mai există boala, suferința sau moartea în viața noastră sau a celor dragi? Nici vorbă! Înseamnă, în schimb, că nimic din toate acestea nu ne poate despărți de dragostea lui Cristos. Înseamnă că și dacă am fi atinși de aripa morții, Isus ne așteaptă chiar acolo, în acea clipă de singurătate extremă, pentru a ne spune și nouă „nu te teme” și a ne conduce înspre Viața veșnică.
Vrem sau nu vrem, viața noastră nu se rezumă la acest pământ. Cu cât vom înțelege mai repede acest lucru, cu atât va fi mai bine. Acest adevăr era cunoscut și celor dinainte de Cristos. Darul Fiului lui Dumnezeu, pe care îl celebrăm în Sărbătoarea Învierii Domnului, este în schimb acela că momentul morții noastre nu mai reprezintă un sfârșit, ci un nou început. Un început în care viața noastră, precum viața unui nou-născut, se deschide înspre o realitate nouă, pe urmele Fiului Celui Întâi Născut. Pentru această nouă realitate ne pregătește marea Sărbătoare a Paștilor și fiecare Sfântă Liturghie la care participăm, retrăind taina Învierii Domnului. Pentru această Mare Trecere ne pregătim întreaga noastră viață, cerând lui Dumnezeu și Maicii Sfinte harul unei morți „bune”, adică al unui sfârșit creștinesc al vieții noastre pământești. Atunci când recităm rugăciunea Rozariului, îi cerem Maicii Sfinte încontinuu să fie lângă noi „acum și în ora morții noastre”. O mamă este tot timpul prezentă atunci când glasul fiului o cheamă, însă chiar dacă o mamă ar uita de rodul pântecelui ei, Maria, Maica lui Dumnezeu și Maica noastră, nu ne va părăsi niciodată.
Întăriți de prezența lui Isus Cristos, mort și înviat din iubire pentru noi, consolați de dragostea Maicii Sfinte, să ne aducem aminte încontinuu unii altora motivul speranței și păcii noastre: „Cristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”.
Citește mai mult aici.
