Guvernul a adoptat măsurile fiscale, iar apoi acestea au fost trecute prin Parlament, astfel că o serie de prevederi care vor sărăci populația vor intra în vigoare de la 1 octombrie, resprectiv din 2024. Cert este că veniturile îm IT, în agricultură, în sectorul alimentar vor scădea, iar bugetarii cu un salariu mai mare de 8.000 lei net, nu vor mai primi vouchere de vacanță și nici indemnizația de hrană.
Cele mai importante schimbări vor afecta în mare parte populația, dar și intreprinderile mici și mijlocii, deși Guvernul spune că nu vor fi introduse noi taxe, ci vrea să scape de excepții, adică cei care nu plăteau taxe până acum vor fi nevoiți să le plătească ca ceilalți angajați. De asemenea, și reprezentanții BNR au fost de părere în repetate rânduri că facilitățile fiscale trebuie eliminate mai degrabă decât să fie puse noi taxe.
,,Este adevărat, unii nu vor mai fi șefi la stat. Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată liota de consilieri, șoferi și secretare”, a declarat Marcel Ciolacu, premierul României.
Un amendament apărut în proiect ar fi dus la transformarea pilonului II de pensii într-unul opțional. Măsura nu a fost preluată până la urmă, dar cabinetul a decis dublarea impozitului special pentru bănci care vor fi taxate cu 2% pe cifra de afaceri.
Modificările aduse pe ultima sută de metri prevăd că băncile ar trebui să plătească o taxă 2% pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, iar din 2026 taxa ajunge la 1%, cât era prevazută inițial și pentru primii doi ani.
Impozitul suplimentar de 2% pentru bănci va afecta sănătatea sistemului bancar, sunt de părere analiștii economici.
“Am văzut alte două chestiuni, dar acum după ce am reflectat un pic, ajung să mă bucure. Şi anume dublarea impozitului suplimentar la bănci, de la 1% la 2% în 2024 şi 2025. De ce mă bucură? Pentru că creşte probabilitatea unei întâmplări precum cea din 2019. Poate 1% nu afecta sănătatea sistemului bancar, dar 2% în mod sigur va afecta. În 2019, să nu uităm că bazat pe opinii, că studii n-am văzut, şi probabil că autorii acestor opinii, impresii, feeling-uri sunt şi la baza modificărilor de astăzi, s-a introdus taxa pe lăcomie. Rezultatul imediat a fost că agenţiile de rating s-au reîntors în România şi au avertizat Guvernul că taxa lăcomie, aşa cum e, pune în pericol stabilitatea sistemului băncilor, asta atrăgând după sine reducerea ratingului de ţară. 1% poate că nu aducea revenirea agenţiilor de rating, dar 2% creşte foarte mult probabilitatea ca această măsură să le explodeze în faţă autorilor. Deci mă bucură. Puteau să facă şi cred că era mai bine dacă o făceau 5%, ca să fie clar că nu funcţionează. Apropo de moralitatea legislaţiei? Băncile astea lacome trebuie taxate? Păi dar ce facem cu toţi providenţii din piaţă? Cu toate IFN-urile, fără să includem aici leasing-ul financiar şi operaţional, cu creditele astea cu buletinul la dobânzi de 500-600% pe an? La ele nu ne uităm că unele dintre ele aparţin unor politicieni. Pentru că impozitul ăsta suplimentar nu se aplică la IFN-uri. Se aplică doar la bănci”, a spus analistul economic Gabriel Biriş, la dezbaterea organizată de Coaliţia Pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării.
Din 2024, taxele pentru microîntreprinderi sunt crescute semnificativ, iar cotele de TVA – modificate. TVA pentru casele de până la 120 de mii de euro crește de la 5 la 9%. Produsele cu mult zahăr, alimentele bio, montane și cele tradiționale vor avea TVA majorat la 9%, la fel și biletele pentru festivaluri, concerte. La alimente si medicamente TVA rămâne 9%.
Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti o taxă de 1% pe cifra de afaceri daca impozitul pe profit calculat ar fi mai mic decât această valoare, iar cei care au proprietăți imobiliare de peste 500.000 de euro vor achita un impozit de 0,3% pe suma ce depășeste acest prag.
Prin excepție de la art. 18, pct. 1 se instituie un impozit suplimentar pentru contribuabilii care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale. Anterior, această taxă era impusă doar pentru companiile cu afaceri peste 50 de milioane de euro.
Ce impact vor avea măsurile în 2023 şi 2024
- Impact bugetar măsuri în 2023 – zero
- Reducerea cheltuielilor în 2023 – 631 mil. lei
- Impact bugetar măsuri 2024 – 16 mld. lei
- Reducerea cheltuielilor în 2024 – 3 mld. lei
- Impact bugetar 2025 – 20 mld. lei
Pachetul de măsuri poate fi atacat la Curtea Constituționala și mai apoi va fi promulgat de președintele Klaus Iohannis.
BERD, semnal de alarmă în privința economiei
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023 şi în 2024, potrivit unui raport publicat miercuri de instituţia financiară internaţională.
Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,8% în acest an, după ce prognoza din mai indica o expansiune de 2,5% în 2023. Creşterea ar urma să accelereze la 3,2% anul viitor, faţă de un nivel de 3,5% estimat în luna mai, se arată în raport.
Economia României s-a dovedit rezistentă în 2022 şi a înregistrat o creştere de 4,7%, stimulată de cererea internă robustă şi acumularea de stocuri. În prima jumătate din 2023, creştere s-a diminuat la 1,7% în ritm anual, reflectând o încetinire bruscă în trimestrul doi. Cererea internă a rămas robustă, pe fondul cheltuielilor guvernamentale mai ridicate şi a investiţiilor, dar epuizarea stocurilor şi declinul exporturilor de mărfuri în ritm anul au tras în jos creşterea, apreciază BERD.
