Un studiu internațional publicat în 2024 aduce o perspectivă mai nuanțată asupra recomandării populare de a atinge 10.000 de pași zilnic, arătând că orice nivel de mișcare contează, inclusiv pentru persoanele cu stil de viață sedentar.
Cercetarea, realizată pe baza datelor din UK Biobank și care a analizat informații provenite de la 72.174 de participanți, sugerează că un număr mai mare de pași zilnici poate reduce semnificativ riscul de boli cardiovasculare și mortalitatea generală, chiar și în rândul celor care petrec multe ore pe scaun în fiecare zi.
Participanții au purtat brățări de tip accelerometru timp de șapte zile, ceea ce a permis cercetătorilor să estimeze cu precizie nivelul de activitate fizică, inclusiv numărul de pași și timpul petrecut în poziție sedentară. În analiză, media timpului sedentar a fost de 10,6 ore pe zi, iar persoanele care depășeau acest prag au fost încadrate în categoria „sedentarism ridicat”.
Rezultatele arată că, indiferent de nivelul de sedentarism, creșterea numărului de pași zilnici este asociată cu beneficii clare pentru sănătate. Cercetătorii au identificat că între 9.000 și 10.000 de pași pe zi reprezintă intervalul optim pentru reducerea riscurilor în cazul persoanelor foarte sedentare, reducând riscul de boli cardiovasculare cu aproximativ 21% și riscul de deces cu până la 39%.
Totodată, studiul arată că primele beneficii apar mult mai devreme decât pragul popular de 10.000 de pași. Aproximativ jumătate din efectele pozitive sunt observate deja de la 4.000–4.500 de pași pe zi, ceea ce sugerează că și activitatea fizică moderată poate avea impact semnificativ asupra sănătății.
Cercetătorii subliniază însă că rezultatele nu trebuie interpretate ca o „scuză” pentru lipsa de activitate fizică. Mișcarea zilnică rămâne esențială, iar reducerea timpului petrecut în poziție șezândă este în continuare recomandată.
Orice pas contează și oamenii pot încerca să compenseze efectele timpului sedentar inevitabil prin creșterea numărului de pași zilnici, a explicat unul dintre autorii studiului, Matthew Ahmadi de la Universitatea din Sydney.
Studiul se bazează pe o analiză pe termen mediu, cu o medie de aproape șapte ani de date de sănătate pentru fiecare participant, și întărește ideea că nu doar intensitatea, ci și consistența mișcării zilnice joacă un rol important în prevenirea bolilor cronice.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
