Lumina care pătrunde în dormitor în timpul nopții ar putea avea efecte asupra inimii, potrivit unui nou studiu. Cercetătorii au descoperit că expunerea chiar și la niveluri relativ reduse de lumină în timpul somnului poate fi asociată cu modificări ale structurii și funcționării mușchiului cardiac.

Autorii cercetării atrag atenția că poluarea luminoasă ar putea reprezenta un factor de risc pentru bolile cardiovasculare și susțin că reducerea expunerii la lumină pe timpul nopții ar trebui luată în considerare ca una dintre strategiile posibile pentru prevenirea afecțiunilor cardiace.

Poluarea luminoasă a devenit un nou factor de risc pentru bolile cardiovasculare, a declarat medicul Lu Qi, autor principal al studiului, profesor și director al Tulane University Obesity Research Center din New Orleans.

Ce se întâmplă cu inima atunci când dormim în lumină

Pentru un somn de calitate, experții citați în studiu recomandă ca nivelul de iluminare din dormitor să nu depășească, în mod ideal, 1 lux. Pentru comparație, 3 lux reprezintă aproximativ nivelul luminii lunii sau al luminii care pătrunde pe sub ușa închisă a unui dormitor.

În cadrul cercetării, persoanele expuse la mai mult de 3 lux de lumină în timpul somnului au prezentat îngroșarea pereților mușchiului cardiac. Modificările au fost asociate cu o reducere a eficienței cu care inima pompează sângele.

Cercetătorii au observat, de asemenea, că amploarea modificărilor a crescut pe măsură ce dormitorul era mai luminos.

VEZI ȘI – Rogobete atacă proiectul legii salarizării: A fost un dezastru

Sursele de lumină pot fi foarte obișnuite: ecranul unui telefon lăsat cu fața în sus, lumina unui ceas digital sau iluminatul provenit din exterior.

Studiul a urmărit peste 11.000 de persoane

Cercetarea, publicată în European Heart Journal, a analizat datele a peste 11.000 de persoane care nu aveau boli cardiovasculare și care făceau parte din UK Biobank, o bază de date biomedicală ce conține informații genetice și medicale despre aproximativ 500.000 de locuitori ai Regatului Unit.

Participanții au purtat timp de șapte zile un senzor la încheietura mâinii, cu ajutorul căruia au fost măsurate nivelurile de lumină din timpul nopții.

Trei ani mai târziu, fiecare participant a efectuat un RMN cardiovascular pentru examinarea structurii și funcției inimii.

Comparativ cu persoanele care nu au fost expuse la lumină pe timpul nopții, cei care au dormit în condiții de peste 3 lux au prezentat pereți mai groși ai ventriculului stâng. Acest lucru a redus spațiul din interiorul camerei inimii.

A fost observată și o diminuare a capacității mușchiului cardiac de a se relaxa și flexa în timpul unei bătăi a inimii, modificare considerată un posibil indicator timpuriu al afectării funcției cardiace. Cercetătorii au identificat modificări și la alte două camere ale inimii.

„Remodelarea” mușchiului cardiac poate fi problematică

Modificarea structurii mușchiului inimii este cunoscută sub denumirea de remodelare cardiacă.

Medicul Andrew Freeman, director pentru prevenție cardiovasculară și wellness la National Jewish Health din Denver, care nu a participat la studiu, a explicat că îngroșarea și rigidizarea mușchiului cardiac nu sunt modificări dorite.

Potrivit cercetătorului, expunerea la lumină în exces și un somn de calitate slabă par să fie asociate cu astfel de schimbări.

Studiul a indicat și o legătură între expunerea la lumină pe timpul nopții și durata somnului. Între 24% și 49% dintre efectele observate asupra inimii ar putea fi explicate printr-un somn mai scurt de cinci-șase ore, considerat de autorul principal o consecință directă a expunerii la lumina nocturnă.

Restul riscului ar putea fi asociat cu alți factori. Lu Qi a menționat inclusiv posibilitatea ca lumina nocturnă să influențeze factori de risc cardiovascular precum stresul, tensiunea arterială și ritmul cardiac.

Cercetătorii atrag atenția asupra limitelor studiului

Rezultatele trebuie însă interpretate cu prudență, deoarece cercetarea are și anumite limitări.

Karl Lawrence, lector la Institute of Pharmaceutical Science din cadrul King’s College London, a atras atenția că perioada de măsurare a expunerii la lumină a fost de numai o săptămână, ceea ce poate fi prea puțin pentru a evalua nivelul general de expunere.

De asemenea, senzorul purtat la încheietura mâinii nu reprezintă neapărat o măsurătoare exactă a cantității de lumină care ajunge la ochi. Potrivit lui Lawrence, aceasta poate duce atât la supraestimarea, cât și la subestimarea expunerii.

El a pus sub semnul întrebării și legătura dintre măsurătorile efectuate într-o singură săptămână și examinările cardiace realizate trei ani mai târziu, subliniind că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a demonstra existența unei relații de cauzalitate.

Cum poate fi redusă lumina din dormitor

Experții consideră că reducerea luminii din dormitor pe timpul nopții este relativ ușor de realizat.

Perdelele sau draperiile opace și jaluzelele de tip blackout pot limita lumina care pătrunde de afară. Dacă aceasta continuă să intre pe sub ușă sau prin marginile ferestrelor, pot fi folosite materiale pentru blocarea luminii.

O mască de dormit reprezintă o altă variantă atunci când nu poate fi eliminată complet lumina din încăpere.

În cazul unei lumini de veghe, recomandarea prezentată în material este ca aceasta să fie cât mai slabă și poziționată la nivelul podelei. Pentru becurile folosite la citit înainte de culcare sunt indicate nuanțe de alb cald, chihlimbar intens sau roșu, cu temperaturi de culoare scăzute sau aproape de zero.

În același timp, experții recomandă deschiderea draperiilor dimineața pentru a permite pătrunderea luminii naturale, care contribuie la reglarea ritmului circadian.

Studiul aduce astfel în atenție un factor aparent banal din mediul de dormit. Cercetătorii au observat o asociere între expunerea la lumină pe timpul nopții și modificări ale structurii inimii, însă limitele cercetării înseamnă că sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili dacă lumina nocturnă provoacă în mod direct aceste schimbări.

Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube