Un nou studiu revoluționar realizat de cercetători de la Oregon Health & Science University (OHSU) sugerează că efectele pe termen lung ale COVID-19 sunt semnificativ mai frecvente decât se estimase anterior, afectând inclusiv persoanele fără probleme de sănătate anterioare.
Publicată astăzi în PLOS Pathogens, cercetarea a analizat impactul infecției cu varianta Delta a SARS-CoV-2 asupra unui grup de maimuțe rhesus, dezvăluind semne persistente de boală în 60% până la 90% dintre animalele studiate — chiar dacă simptomele inițiale au fost ușoare sau moderate.
Semnale de alarmă din laborator
Echipa OHSU a monitorizat timp de șase luni 19 primate, atât cu greutate normală, cât și obeze, descoperind modificări patologice la nivel pulmonar, tulburări de somn și indicatori sanguini asociați cu boli metabolice precum hipertensiunea, obezitatea și diabetul de tip 2.
CITEȘTE ȘI – Românii devin tot mai atenți la sănătate: peste 80% spun că au o stare fizică bună sau foarte bună
„Această cercetare ar putea oferi validare pentru mulți oameni care se confruntă cu simptome persistente, dar care nu sunt luați în serios”, a declarat Kristin Sauter, Ph.D., autoarea principală a studiului. „Datele noastre sugerează că long COVID afectează mult mai mulți indivizi decât credem.”
Long COVID: Nu doar o problemă a celor vulnerabili
O descoperire-cheie a fost că inclusiv animalele slabe și sănătoase metabolic au prezentat efecte negative semnificative după infectarea cu COVID-19, contrazicând ideea că doar persoanele cu afecțiuni preexistente sunt expuse riscurilor pe termen lung.
„Chiar dacă ești tânăr, în formă și fără probleme de sănătate, asta nu înseamnă că ești protejat de consecințele pe termen lung ale virusului”, a avertizat prof. Charles Roberts, Ph.D., coautor și cercetător principal la Oregon National Primate Research Center.
În continuarea acestui studiu, cercetătorii vor testa intervenții preventive în cazul primatelor infectate, cu scopul de a diminua efectele metabolice care pot apărea după infecție. Accentul va fi pus pe persoanele cu obezitate, prediabet sau alte condiții metabolice.
„Vrem să vedem dacă putem interveni imediat după infecție pentru a reduce riscul de boli cronice ulterioare”, a explicat Roberts.
Rezultatele vin în contextul în care estimările actuale privind prevalența long COVID variază larg, cu valori raportate de la 10% până la 30% în unele studii. Noile date sugerează că această cifră ar putea fi mult subestimată.
Studiul subliniază necesitatea unei vigilențe continue din partea sistemelor medicale, chiar și la ani distanță de vârful pandemiei. De asemenea, atrage atenția asupra nevoii urgente de cercetări suplimentare, atât pentru prevenție, cât și pentru tratamentul long COVID.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
