El a respins categoric analogiile făcute cu situația din Venezuela, unde forțele americane au intervenit militar pentru capturarea președintelui Nicolas Maduro
Premierul guvernului autonom al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a îndemnat la temperarea reacțiilor generate de afirmațiile repetate ale președintelui american, Donald Trump, privind interesul Statelor Unite de a prelua controlul asupra insulei arctice. Totodată, oficialul de la Nuuk s-a declarat deschis unei cooperări mai strânse cu Washingtonul, pe baze clare și transparente, relatează EFE.
Într-o conferință de presă susținută în capitala Groenlandei, Nielsen a subliniat că scenariile alarmiste nu își au locul. „Nu ne aflăm într-o situație în care SUA ar putea, pur și simplu, să ocupe Groenlanda. Nu acesta este contextul, așa că nu este nevoie de panică. Avem nevoie de reluarea unei colaborări funcționale, așa cum a existat în trecut”, a afirmat premierul.
El a respins categoric analogiile făcute cu situația din Venezuela, unde forțele americane au intervenit militar pentru capturarea președintelui Nicolas Maduro. „Groenlanda nu poate fi comparată cu Venezuela. Suntem o societate democratică de zeci de ani”, a precizat Nielsen. Liderul executivului groenlandez a mai arătat că își dorește aprofundarea relațiilor cu NATO și întărirea dialogului direct cu Statele Unite, fără ca acesta să fie purtat prin intermediul declarațiilor din presă.
Declarațiile sale vin, după ce Donald Trump a revenit, în ultimele zile, asupra ideii că Groenlanda ar trebui să intre sub control american, invocând rațiuni de securitate. Președintele SUA a sugerat că insula ar avea o importanță strategică majoră și a susținut că zona ar fi înconjurată de nave rusești și chineze, afirmând totodată că Danemarca nu ar fi capabilă să asigure singură securitatea regiunii.
De la Copenhaga, premierul danez Mette Frederiksen a declarat că tratează cu maximă seriozitate mesajele transmise de Washington, dar a insistat că soluțiile trebuie să respecte regulile internaționale. „Cred în democrație și într-o ordine globală bazată pe reguli”, a spus ea, adăugând că nu este nici „naivă”, nici „nervoasă” în fața presiunilor.
Frederiksen a avertizat că un conflict între state membre NATO ar avea consecințe grave pentru întreaga alianță și pentru arhitectura de securitate construită după Al Doilea Război Mondial. Ea a cerut respectarea granițelor existente și a subliniat că Danemarca nu va accepta amenințări la adresa Groenlandei sau a propriei suveranități.
Totodată, șefa guvernului danez a respins acuzațiile potrivit cărora Danemarca nu ar investi suficient în securitatea arctică, menționând alocarea a aproape 90 de miliarde de coroane daneze pentru acest obiectiv. Aaja Chemnitz, reprezentanta Groenlandei în parlamentul danez, a declarat la rândul său că populația trebuie să fie pregătită pentru orice eventualitate. „Fie că vorbim despre incidente tehnice sau despre declarații politice venite de la Washington, groenlandezii trebuie să fie pregătiți pentru toate scenariile”, a afirmat ea pentru AFP.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri, în ultimul an, că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda și a lăsat să se înțeleagă că ar putea căuta soluții pentru includerea insulei sub jurisdicția americană. Numirea recentă a guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, ca trimis special al SUA pentru Groenlanda, a generat critici din partea autorităților daneze și groenlandeze și a dus la un protest diplomatic oficial.
Groenlanda, cu o populație de aproximativ 57.000 de locuitori și o suprafață de peste 2 milioane de kilometri pătrați, se bazează economic în principal pe pescuit și pe sprijinul financiar anual oferit de Danemarca, care acoperă circa jumătate din bugetul teritoriului. Interesul Washingtonului rămâne însă ferm, un apropiat al lui Trump, Stephen Miller, afirmând recent că „Statele Unite ar trebui să aibă Groenlanda”.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
