Reticența investitorilor față de risc, o eventuală invazie terestră a SUA în Iran sau chiar o cădere a Guvernului pe plan local ar putea conduce rapid la devalorizarea leului, avertizează analiști și trezorieri ai băncilor comerciale citați de Economica.net.
Specialiștii financiari estimează că moneda națională ar putea ajunge la 5,1 lei în câteva zile și chiar 5,2 lei până la finalul anului.
Adrian Codirlașu, președinte al CFA România, explică: „În cazul în care ne-am confrunta cu o cădere a Guvernului României sau evenimentele din Golf s-ar precipita și ar balansa către un termen lung desfășurarea războiului, iar aversiunea la risc a investitorilor ar crește și mai mult, am putea vorbi de o depreciere a leului către 5,15 lei pentru un euro și chiar la un 5,20 de lei pentru sfârșitul anului”.
Anticipațiile CFA România pentru următoarele luni
Valoarea medie a anticipațiilor membrilor CFA România, publicate pe 19 aprilie, indică un curs mediu de 5,1280 lei/euro pentru următoarele șase luni, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, cursul EUR/RON anticipat este de 5,1642 lei/euro.
Un bancher anonim adaugă: „Dacă SUA ar invada terestru Iranul (situație pe care unii o văd posibilă a se produce în acest weekend sau săptămâna viitoare) cursul de schimb leu-euro ar depăși rapid valoarea de 5,1 lei, prag psihologic pe care BNR îl apără din 29 decembrie 2025, când cursul euro-leu a sărit prima dată de 5,09 lei. Lichiditatea în piață a scăzut pentru că BNR a vândut valută și a strâns banii din piață”.
Previziuni ING Bank: euro până la 5,15 lei în trimestrul patru
Conform previziunilor ING Bank, pe fondul creșterii prețului petrolului și a intensificării crizei din Golf, euro ar putea atinge 5,10 lei în trimestrul al doilea și al treilea, urmând ca în trimestrul patru din 2026 să valoreze 5,15 lei.
Războiul a schimbat comportamentul investitorilor.
„Pentru prima dată în istorie, pe fondul creșterii prețurilor la petrol și a inflației, aurul pierde statutul de activ de refugiu și investitorii se îndreaptă către titlurile de stat americane care au dobânzi între 3,9% și 4,9% de la plasamente pe doi până la 30 de ani”, explică un economist bancar.
Cererea crescută de dolari, combinată cu inflația și prețul ridicat al petrolului, ar putea determina o creștere a dobânzilor de politică monetară:
„Nu este exclus ca, pe fondul creșterii prețului petrolului și al inflației, băncile centrale să își regândească politica monetară și chiar să asistăm la o creștere a dobânzilor, fapt care va atrage și scumpirea titlurilor suverane”.
Adrian Codirlașu mai adaugă: „Războiul este imprevizibil. Când situația este rea, investitorii se îndreaptă către yeni, franci elvețieni și, cu precădere, către dolari. Băncile centrale au vândut din rezervele de aur pentru a cumpăra titluri americane care oferă siguranța unui câștig mai rapid în condiții de război”.
Riscuri pe termen scurt: inflație și dobânzi la împrumuturile statului
Dacă inflația va continua să crească, băncile centrale ar putea menține dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze, ceea ce va crește costul creditului și dobânzile la împrumuturile care finanțează datoria publică.
Codirlașu avertizează:
„În condiții de prăbușire a actualului guvern, nu este exclus să ne întoarcem la dobânzi care au existat în trecut la titlurile de stat, adică 9%”.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
