Doar 10% din suprafața agricolă a României este utilizată de proprietarii terenurilor, restul fiind arendat
Legea Arendei a revenit în atenția publicului și a Parlamentului României, după mai multe încercări nereușite de modificare a Codului Civil, în ceea ce privește reglementarea arendării terenurilor. Asociațiile fermierilor, reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), cer ca acest act normativ să fie aprobat și publicat în Monitorul Oficial până la sfârșitul lunii noiembrie, pentru a asigura stabilitatea sectorului agricol. Cu privire la durata minimă a contractelor de arendă, fermierii spun că ar trebui să fie stabilită la șapte ani, iar subarendarea ar trebui interzisă.
Propunerea de modificare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil se află pe agenda plenului Camerei Deputaților. Pentru fermieri, proiectul este esențial pentru menținerea activităților agricole, investițiilor și locurilor de muncă în mediul rural, mai ales în contextul problemelor generate de secetă, inflație și constrângerile legislative europene, scrie termene.ro.
Totuși, proiectul de lege a fost contestat de USR și de președintele Klaus Iohannis la Curtea Constituțională (CCR), fiind considerat „un atac asupra libertății și proprietății cetățenilor”. CCR a declarat neconstituțional proiectul, inițial, adoptat în 2023, motivând că un act organic, cum este Codul Civil, nu poate fi modificat printr-o lege ordinară.
Conform AAC, doar 10% din suprafața agricolă a României este utilizată de proprietarii terenurilor, restul fiind arendat, ceea ce arată importanța unei reglementări clare și stabile a arendei. În prezent, valoarea arendei variază semnificativ, ajungând până la 400 euro/hectar în zonele fertile, iar în cazul terenurilor pentru panouri fotovoltaice, arenda poate depăși 2.000 euro/hectar.
Fermierii susțin că este nevoie de măsuri legislative care să încurajeze predictibilitatea, investițiile și sustenabilitatea, printr-o lege specială care să includă și un contract cadru de arendă, aplicabil la nivel național.
