24.7 C
București
miercuri, 17 iulie 2024
AcasăSocialJustițieJudecătorii desființează a doua oară rechizitoriul din Dosarul Revoluției

Judecătorii desființează a doua oară rechizitoriul din Dosarul Revoluției

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au decis că rechizitoriul din dosarul „Revoluţiei”, în care este acuzat fostul preşedinte Ion Iliescu, conţine nereguli şi au dat un termen de cinci zile Parchetului Militar să spună dacă menţine trimiterea dosarului în instanţă sau reface ancheta.

Pe 25 octombrie 2023, la instanţa de fond – Curtea de Apel Bucureşti – s-a decis începerea judecării pe fond în dosarul ‘Revoluţiei’, în care Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii. Instanţa a constatat atunci că rechizitoriul întocmit de procurorii militari este legal.

Acuzaţii au contestat soluţia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul fiind repartizat în decembrie 2023 unui complet format din doi judecători. Cei doi judecători nu au reuşit să cadă de acord însă asupra unei soluţii, având opinii divergente.

În consecinţă, cazul a fost repus pe rol prin intrarea în complet a judecătoarei Lia Savonea, iar după o lună de dezbateri magistraţii au decis că există nereguli în rechizitoriu, amintește Agerpres.

Judecătorii au dat un termen de cinci zile Parchetului Militar să comunice dacă menţine soluţia de trimitere în judecată sau retrage dosarul.

„În baza art.347 alin. (3) din Cpp raportat la art.345 alin.(2) din Cpp, admite contestaţiile formulate de inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu, Rus Iosif (…) împotriva încheierii din data de 25 octombrie 2023 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul CAB. Desfiinţează încheierea atacată şi rejudecând: constată neregularitatea rechizitoriului nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu, gl.(rtr.) Rus Iosif, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii. Dispune comunicarea prezentei încheieri PÎCCJ – Secţia Parchetelor Militare pentru ca, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului ori solicită restituirea cauzei. Fixează în cauză termen la data de 20 septembrie 2024, pentru când se vor cita părţile şi se vor încunoştinţa apărătorii acestora”, se arată în decizia Instanţei supreme.

A existat o opinie separată a judecătoarei Elena Barbu, în sensul admiterii excepţiei necompetenţei după calitatea persoanei a Curţii de Apel Bucureşti, invocată din oficiu, al admiterii contestaţiilor formulate şi al judecării cauzei de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.

Istoricul Dosarului Revoluției

Înainte de a ajunge la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul „Revoluţiei” s-a plimbat peste patru ani între instanţele şi parchetele bucureştene pe motive de procedură.

În prima fază, Ion Iliescu a fost trimis în judecată de Parchetul Militar în aprilie 2019, însă dosarul a fost restituit la Parchet peste doi ani de către judecătorii de la ICCJ, fiind invocată existenţa unor nereguli în rechizitoriu.

Instanţa supremă a decis atunci excluderea din materialul de urmărire penală a mai multor probe, printre care „declaraţii” ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale, rapoarte ale Parlamentului, un punct de vedere de la SRI sau documente de arhivă de la MApN.

În august 2022, fostul procuror general Gabriela Scutea anunţa retrimiterea la Instanţa supremă a dosarului Revoluţiei, după refacerea rechizitoriului de către procurorii militari.

După şase luni, un judecător de cameră preliminară de la Instanţa supremă a decis că nu este de competenţa acestei instanţe să judece acest dosar şi l-a trimis la Curtea de Apel Bucureşti.

Conform rechizitoriului, Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obţinerea legitimităţii populare, menţinerea şi consolidarea puterii politice deţinute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, ora 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.

Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi, astfel, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

De asemenea, aceleaşi fapte ale lui Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, ora 16,00 – 30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent şi grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României, susţin procurorii.

Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menţinerea şi consolidarea puterii politice obţinute, dar şi legitimarea în faţa opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, ora 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mihail Mușoiu lucrează în presa centrală din anul 2008. Din anul 2018 lucrează la “România liberă”. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Deține un master în Cercetare în Științele Comunicării. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă