Magistratul Cristina Tarcea i-a transmis o scrisoare deschisă senatorului Claudiu Manda în care susţine că ea știe despre un singur procol ÎCCJ-SRI, solicitându-i lui Claudiu Manda informații despre cel de-al doilea protocol, în contextul în care Manda ar fi făcut declaraţii referitoare la existenţa a două asemenea acorduri.
“În ziua de 23 aprilie 2018 au apărut informaţii în spaţiul public referitoare la o declaraţie a dvs. potrivit căreia ar exista două protocoale încheiate de Înalta Curte – cel din anul 2009, semnat de reprezentanţi ai celor trei instituţii şi un alt protocol, pentru care nu se menţionează cu claritate anul încheierii şi instituţiile semnatare. Potrivit informaţiilor din spaţiul public, dvs. aţi fi susţinut că acest din urmă protocol, care ar fi ajuns în posesia Comisiei, este încă în vigoare. Având în vedere faptul că, aşa cum am arătat, în arhivele instanţei supreme nu este evidenţiată existenţa unui al doilea protocol, vă adresez rugămintea să aveţi amabilitatea să-mi trimiteţi instituţional cel de al doilea protocol la care ati făcut referire, despre care se susţine că ar fi încă în vigoare, pentru a putea dispune măsurile care se impun în urma analizării acestuia. Demersul meu este justificat de atitudinea mea consecventă de afla adevărul şi de a înlătura orice eventuale suspiciuni ori acuzaţii nefondate ce ar putea plana asupra corpului de judecători din care fac parte”,potrivit scrisorii deschise care îi este adresată preşedintelui Comisiei de Control al SRI.
Cristina Tarcea susţine că fost făcute verificări cu privire la existenţa unor protocoale clasificate de cooperare, fiind identificat un acord clasificat încheiat în 2009 între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, protocol ale cărui efecte au încetat prin intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură penală la data de 1 februarie 2014.
“Protocolul a fost transmis Consiliului Superior al Magistraturii şi, în vederea declasificării acestuia, au fost solicitate avizele celorlalte instituţii semnatare, respectiv Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciului Român de Informaţii”, spune preşedintele ÎCCJ.
Preşedintele ÎCCJ, judecătorul Cristina Tarcea, a explicat că avizele de interceptare emise de către Curte au avut un temei legal, în ciuda interpretărilor care arată contrariul, magistratul subliniind că a cerut deja aviz pentru declasificarea protocolului atât la Parchetul General, cât şi la SRI.
“Am cerut aviz pentru declasificare şi Parchetului General şi SRI. Nu se poate declasifica fără aceste avize. Nu ştiu care este istoria încheierii lui, eu însămi am aflat relativ recent de existenţa lui, dar am încercat să găsesc un argument logic care să-l justifice. E o interpretare greşită că avizele de interceptare date de Curte nu au avut un temei legal. Temeiul legal era decizia CEDO, care face parte din dreptul intern şi care interzicea ca avizele să fie date de procurori, aşa cum prevedea Legea 51. Problema era că, în lipsa unei norme interne, nu există o procedură. Dar repet, asta e interpretarea mea, în care chiar cred”, a declarat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
Referitor la informaţiile apărute în spaţiul public potrivit cărora ÎCCJ ar avea două protocoale cu SRI, judecătorul a precizat: “Nu este adevărat. Este doar unul. Încheiat între ÎCCJ, PG şi SRI în 2009. Nu am găsit un al doilea. Dacă există, nu este arhivat la Curte”.
Anterior, preşedintele ÎCCJ a spus că protocolul ÎCCJ-SRI – Parchetul General a fost încheiat în anul 2009. Cristina Tarcea a precizat că, cel mai probabil, actul a fost încheiat după o decizie a CEDO din anul 2007, privind încălcarea dreptului la viaţă privată după realizarea unor interceptări pe siguranţă naţională dispus de procurori.
