10.2 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăProtecție suplimentară pentru debitorii români

Protecție suplimentară pentru debitorii români

Băncile nu vor mai putea urmări alte active sau veniturile viitoare ale clienţilor cu credite având garanţii imobiliare, chiar dacă din executarea garanţiei nu a rezultat acoperirea integrală a obligaţiilor de plată. Acestea vor reduce costurile creditului în valută cu 10% atunci când variația de curs depășește 20%.

Aceste prevederi sunt cuprinse într-un proiect de lege inițiat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care a fost pus în dezbatere publică. „Proiectul conține elemente în plus față de directiva europeană 17 (n. red. – care va fi transpusă în 2016), privind contractele de credit pentru bunuri imobiliare rezidențiale, care vin în sprijinul consumatorilor“, a precizat, pentru „România liberă“, președintele ANPC, Marius Alexandru Dunca.

Printre noutăți se numără: plafonarea dobânzii ce poate fi percepută anual la 15%, cuantumul dobânzilor penalizatoare nu trebuie să depășească soldul creditului, pe parcursul procedurii de executare silită se interzice perceperea dobânzilor și a dobânzilor penalizatoare, interzicerea cesionării contractului de ipotecă ce are ca obiect bunuri imobile rezidențiale către un operator financiar bancar sau nebancar care nu are sediul social sau o sucursală în România etc.

„Băncile au venit cu dobândă variabilă, care pornea de la 4,5% pe an, după care creștea foarte mult. Ei bine, dobânda anuală nu trebuie să depășească 15%“, explică președintele ANPC. Dunca subliniază că o altă prevedere importantă a proiectului de lege este cea care face referire la modul în care trebuie să se comporte băncile în cazul în care vând imobilul cu care s-a garantat împrumutul.

„Acestea trebuie să facă dovada că au obținut cel mai bun preț din piață, iar în cazul în care suma încasată din vânzare depășește suma datorată, diferența se returnează consumatorului“, susține președintele ANPC. Marius Alexandru Dunca este de părere că proiectul va intra în dezbatere în comisii, la Parlament, în maximum o lună și jumătate.

Documentul mai prevede că, în cazul în care consumatorul sau soţul/soţia acestuia se află în una dintre urmatoarele situaţii: şomaj, reducere drastică a salariului, deces, dobânda penalizatoare nu poate depăşi cu mai mult de două puncte procentuale rata dobânzii aplicată atunci când creditul nu înregistrează restanţă. Prin reducerea drastică a salariului se înțelege o reducere de cel puţin 15% din valoarea acestuia. Dobânda penalizatoare limitată la două puncte va fi percepută până la încetarea evenimentului care a generat reducerea veniturilor, dar nu mai mult de 12 luni. În caz de deces, perioada nu poate fi mai mică de 6 luni.

De asemenea, creditorii iau toate măsurile pentru a preveni declararea scadenţei anticipate, iniţierea procedurilor de executare silită a consumatorilor ori vânzarea debitelor restante către societăţile de recuperare creanţe. Creditorii trebuie să poată face dovada că au depus toate diligenţele în vederea evitării iniţierii procedurilor menţionate. Aceștia trebuie să monitorizeze permanent rambursările efectuate de consumatori în scopul prevenirii acumulării restanţelor. După neachitarea consecutivă a trei rate de către consumatori, creditorii îi contactează, în scris, oferind soluţii efciente pentru achitarea debitului.

În plus, creditorii oferă consumatorilor cu restanţe cel puţin următoarele soluţii: un plan de reeşalonare, posibilitatea refinanţării utilizând una din ofertele curente ale creditorului. În orice situaţie, soluţiile oferite vor ţine cont de situaţia consumatorului, nu impun costuri suplimentare pentru consumator, nu determină o reevaluare a bunului adus în garanţie, decât la solicitarea expresă a consumatorului, şi, de asemenea, nu impun o altă garanţie.

Ce se întâmplă cu creditele în valută

În cazul împrumuturilor în monedă străină, ANPC dorește ca, oricând pe parcursul derulării contractului, consumatorul să aibă dreptul de a converti contractul într-o monedă alternativă, iar cursul de schimb la care se efectuează conversia este rata de schimb stabilită de BNR, aplicabilă în ziua realizării conversiei sau rata de schimb stabilită în contract ori agreată de părți numai dacă aceasta este mai avantajoasă pentru consumator. De asemenea, în cazul reducerii costurilor, creditorul oferă consumatorului cel puțin următoarele posibilități: reducerea marjei dobânzii, reducerea comisionului de administrare. Reducerea trebuie să fie semnificativă, respectiv de cel puțin 10% din costul dobânzii sau al comisionului.

Această prevedere se aplică atunci când fluctuația ratei de schimb valutar este egală sau mai mare de 20%. Atât conversia, cât și reducerea costurilor se efectuează fără costuri și comisioane pentru consumatori și fără o nouă evaluare a garanției ori o garanție suplimentară.

Reamintim că Directiva 17 arată că „statele membre se asigură că, în cazul în care un consumator deține un împrumut într-o monedă străină, creditorul avertizează consumatorul periodic, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil, cel puțin în cazurile în care valoarea cuantumului total plătibil de către consumator care rămâne de rambursat sau al ratelor periodice variază cu mai mult de 20% în raport cu valoarea la care s-ar ridica dacă s-ar aplica cursul de schimb la momentul încheierii contractului între moneda contractului de credit și moneda statului membru. Avertizarea îl informează pe consumator în legătură cu o creștere a cuantumului total plătibil de către consumator, prezintă, după caz, dreptul de conversie într-o monedă alternativă și condițiile în care se poate efectua acesta și explică orice alt mecanism aplicabil pentru limitarea riscului ratei de schimb valutar căruia i se expune consumatorul“.

În ceea ce privește mediul bancar, atât ai Asociației Române a Băncilor, cât și ai Consiliul Patronatelor Bancare din România ne-au răspuns că nu au formulat încă propuneri pe marginea proiectului ANPC deoarece încă studiază documentul.   

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă