Informațiile sunt prezentate, duminică, de un reportaj al AFP, citat de Agerpres.
Auzindu-i pe trecători vorbind cu vânzătorii de pe artera centrală a oraşului Bereg, ai putea crede că eşti în Ungaria. Însă acest mic oraş se află în vestul Ucrainei, iar locuitorii săi sunt îngrijoraţi de planurile Kievului, care a adoptat această lege ce extinde utilizarea limbii ucrainene în şcoli, relatează reporterul AFP.
‘Administraţia de la Kiev a făcut o prostie !’, afirmă nervos Fedir Chandor, profesor la Universitatea din Ujhorod, oraşul capitală administrativă a regiunii Transcarpatia. În această regiune, pentru aproximativ 8% din populaţie, adică aproximativ 100.000 de persoane, prima limbă este maghiara, iar numeroase afişe stradale sunt bilingve. În şcolile ungare de acolo învăţământul se face în limba maghiară, iar limba ucraineană este considerată o materie în programa şcolară.
Învăţământul în limbile minorităţilor este cuprins în articolul 7 din noua lege, dar acest articol conţine numeroase ambiguităţi. ‘Nimeni nu ne poate explica cum se va proceda în practică (…) Copiii noştri vor studia patru ani în limba maghiară, iar apoi vor trece imediat la limba ucraineană ?’, se întreabă Stella Kesler, o profesoară din Ujhorod.
Ruptă geografic de restul Ucrainei de lanţul munţilor Carpaţi, Transcarpatia are circa 70 de şcoli cu predare în limba maghiară, unde învaţă aproape 10% din elevii regiunii, respectiv circa 16.000 de copii.
‘Şcolile cu predare în limba maghiară se vor închide’, crede Oleksandr Chpenyk, responsabil al Institutului ucraineano-ungar de la Universitatea din Ujhorod, unde sunt formaţi profesori pentru instituţiile de învăţământ ungare din Ucraina.
Însă Ministerul ucrainean al Educaţiei susţine că, dimpotrivă, noua lege va consolida drepturile minorităţilor, mai ales facilitându-le accesul în instituţiile de învăţământ superior. Un rezultat bun la limba ucraineană la examenul de sfârşit de liceu este de altfel necesar pentru admiterea la orice facultate din Ucraina. Dar în ultimii ani Transcarpatia a avut la acest capitol cele mai slabe rezultate dintre toate regiunile ucrainene, în unele sate procentul elevilor care au picat la limba ucraineană fiind de 100%.
‘După terminarea studiilor, majoritatea elevilor din şcoala noastră se alătură unei afaceri de familie (…) Cei care doresc să intre într-o universitate ucraineană găsesc alte soluţii’, mai ales prin cursuri private de limbă ucraineană, explică Stella Kesler.
Potrivit unei raport recent al experţilor Consiliului Europei, dispoziţiile ambigue ale legii trebuie clarificate pentru a se asigura protejarea drepturilor minorităţilor.
În opinia unora, tensiunile cu Kievul sunt şi rezultatul abandonării acestei regiuni – oricum izolate – după obţinerea independenţei Ucrainei în anul 1991. Adesea Budapesta a umplut acest gol, trimiţând minorităţii ungare din Ucraina ajutoare materiale şi financiare, mai ales pentru sectorul educaţiei, victimă a unei sub-finanţări cronice.
‘Ungaria a oferit manuale de istorie omologate de Ministerul Educaţiei’ de la Budapesta, nu de cel de la Kiev, aminteşte profesorul Fedir Chandor, care estimează că aproximativ jumătate din manualele şcolare din Transcarpatia sunt ungare.
Aceste tensiuni regionale survin într-un moment delicat pentru Ucraina, unde continuă confruntările armate cu separatiştii proruşi în estul ţării. Problema statutului limbii ruse a fost sensibilă de la începutul conflictului izbucnit în anul 2014, rebelii proruşi acuzând Kievul că doreşte să limiteze folosirea limbii ruse de o mare parte a populaţiei, acuzaţii respinse de guvernul ucrainean, mai menţionează AFP în reportaj.
Pentru mulţi ucraineni, promovarea limbii lor este un simbol al apărării propriei identităţi după anexarea Crimeii de către Rusia. Mai ales că în luna octombrie ultranaţionalişti ungari au manifestat în faţa ambasadei Ucrainei la Budapesta, cerând ‘autodeterminare pentru Transcarpatia’.
O lună mai târziu, naţionalişti ucraineni au manifestat la rândul lor pe străzile din Bereg, au smuls drapelul ungar de pe sediul primăriei şi au acuzat Budapesta că ‘susţine separatismul’.
‘Nu există niciun sentiment separatist aici !’, îi răspunde însă cu fermitate reporterului AFP Iosyp Rezesh, un responsabil ungar al administraţiei regionale.
Reportajul AFP nu pomenește nimic despre situația românilor din Transcarpatia. Totuși, potrivit informațiilor dispnibile pe Internet, situația românilor din Ucraina este chiar mai grea decât a ungurilor din Ucraina, întrucât românii sunt mai puțini ca număr, deci mai ușor de asimilat.
În Ucraina, românii ar fi încă majoritari, ca pondere, în sudul Transcarpatiei, imediat la nordul frontierei cu România.
