UPDATE, ora 14:38: Preşedintele american Joe Biden a semnat legea adoptată joi de Congres ce prevede un pachet gigantic de 40 de miliarde de dolari pentru efortul de război al Ucrainei împotriva Rusiei, a anunţat sâmbătă Casa Albă, citată de France Presse şi Reuters.
Biden a semnat acest text în timpul vizitei sale oficiale în Coreea de Sud. Legea include 6 miliarde de dolari pentru a permite Ucrainei să se echipeze cu vehicule blindate şi să îşi întărească apărarea antiaeriană.
Biden, care se află la Seul pentru primul său summit cu noul preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol, a semnat de asemenea un proiect de lege vizând îmbunătăţirea accesului la lapte praf pentru bebeluşi, a mai precizat Casa Albă.
UPDATE, ora 13:35: Războiul din Ucraina nu poate fi încheiat decât prin mijloace “diplomatice”, a asigurat sâmbătă preşedintele țării vecine, Volodimir Zelenski, în timp ce negocierile dintre Moscova şi Kiev sunt în impas, informează France Presse.
“Sfârşitul (conflictului) va fi diplomatic”, a spus el într-un interviu pentru canalul de televiziune ucrainean ICTV. Războiul “va fi sângeros, vor fi lupte, dar se va încheia definitiv prin diplomaţie”.
“Cu siguranţă vor avea loc discuţii între Ucraina şi Rusia. Nu ştiu în ce format: cu intermediari, fără ei, într-un cerc mai larg, la nivel prezidenţial”, a declarat el.
“Sunt lucruri pe care nu le putem atinge decât la masa negocierilor. Vrem ca totul să revină” ca înainte de începerea invaziei ruse a Ucrainei la 24 februarie, ceea ce “Rusia nu doreşte”, a adăugat el, fără a oferi mai multe detalii.
Rezultatele acestor discuţii – al căror subiect poate varia “în funcţie de momentul întâlnirii” – trebuie să fie “corecte” pentru Ucraina, a subliniat preşedintele.
Referindu-se la un document privind garanţiile de securitate ale Ucrainei, el a afirmat că acesta va fi semnat de “prietenii şi partenerii Ucrainei, fără Rusia”, în timp ce în paralel va avea loc “o discuţie bilaterală cu Rusia”.
El a amintit de asemenea că a pus o condiţie sine qua non pentru continuarea discuţiilor ca soldaţii ucraineni retraşi în vastul complex metalurgic Azovstal din Mariupol, în sud-estul Ucrainei, să nu fie ucişi de armata rusă.
Trupele ruse “au dat posibilitatea, au găsit o modalitate ca aceste persoane să iasă în viaţă” din Azovstal, a notat el. “Cel mai important lucru pentru mine este să salvez cât mai mulţi oameni şi militari”.
La 17 mai, un consilier al preşedintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, a indicat că discuţiile dintre Moscova şi Kiev sunt “în pauză”, considerând că Moscova nu arată nicio “înţelegere” a situaţiei, amintește Agerpres.
A doua zi, Kremlinul a acuzat Ucraina de o “absenţă totală a dorinţei” de a negocia cu Rusia pentru a pune capăt invaziei Ucrainei.
Mai multe întâlniri au avut loc între cele două tabere dar nu au dat rezultate concrete.
Ultima întâlnire dintre şefii delegaţiilor – Vladimir Medinski de partea rusă şi David Arakhamia pentru Ucraina – datează din 22 aprilie, potrivit agenţiilor de presă ruse.
După ce nu a reuşit să preia controlul asupra Kievului şi regiunii sale, armata rusă îşi concentrează acum eforturile într-o ofensivă împotriva estului Ucrainei, unde luptele sunt intense, aminteşte AFP.
UPDATE, ora 11:33: În numele UE, Comisia Europeană a plătit 600 milioane de euro Ucrainei sub formă de asistență macrofinanciară (AMF).
“În urma invaziei neprovocate și nejustificate a Rusiei, acest sprijin financiar de urgență ajută Ucraina să abordeze deficitul său acut de finanțare pentru nevoile sale umanitare și de apărare excepționale”, se precizează într-un comunicat de presă al Comisiei Europene, remis cotidianului național “România liberă”..
Prima tranșă, de 600 milioane EUR, din această operațiune de asistență macrofinanciară de urgență a fost plătită în două etape la 11 și 18 martie.
Plata s-a efectuat în urma unei evaluări a progreselor înregistrate de autorități în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de politică structurală convenite în memorandumul de înțelegere.
Comisia a concluzionat că, în general, autoritățile au luat măsuri în vederea îndeplinirii condiționalității convenite. Cu toate acestea, circumstanțele actuale ale războiului constituie un eveniment de forță majoră care împiedică finalizarea efectivă a măsurilor de politică structurală.
Ca răspuns excepțional la nevoile acute de finanțare ale Ucrainei și întrucât condiționalitatea nu poate fi îndeplinită, în acest stadiu, din motive de forță majoră, Comisia a decis să procedeze de urgență la plata celei de a doua tranșe.
“De la începutul agresiunii ruse, UE și-a intensificat în mod semnificativ sprijinul, mobilizând aproximativ 4,1 miliarde EUR pentru a sprijini reziliența economică, socială și financiară globală ale Ucrainei. La 18 mai, Comisia a prezentat planuri sub forma unei comunicăriCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• privind răspunsul imediat al UE la problema deficitului de finanțare al Ucrainei, precum și cadrul pentru reconstrucție pe termen mai lung, intenționând să propună acordarea, în 2022, a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Ucrainei sub formă de împrumuturi în valoare de până la 9 miliarde EUR”, mai precizează sursa citată.
UPDATE, ora 09:37: Canada a anunţat interzicerea comerţului cu bunuri de lux cu Rusia şi a adăugat alte 14 persoane, printre care oligarhi, pe lista de sancţiuni impuse în legătură cu invazia rusă a Ucrainei, relatează AFP.
Această interdicţie se înscrie în cadrul măsurilor similare luate de aliaţii săi precum Statele Unite şi Uniunea Europeană şi “va contribui la atenuarea posibilităţii ca oligarhii ruşi să eludeze restricţiile de pe alte pieţe cu bunuri de lux”, a indicat guvernul canadian într-un comunicat.
Interdicţia vizează atât exportul de bunuri de lux în Rusia, cât şi importul din această ţară.
Include, pentru export, produse precum alcool, tutun, anumite produse textile şi îmbrăcăminte sport, bijuterii, îmbrăcăminte şi accesorii de lux şi opere de artă.
“Bunurile care ar putea fi utilizate în producţia şi fabricarea de arme de către Rusia” sunt, de asemenea, interzise de Ottawa.
Pentru importuri, Canada interzice cu începere de vineri fructele de mare, peştele şi diamantele neindustriale.
Potrivit guvernului, aceste produse au reprezentat în 2021 o valoare comercială de 76 de milioane de dolari canadieni (56 de milioane de euro).
În plus, Canada sancţionează 14 persoane noi, printre care oligarhi ruşi, membri ai familiei acestora şi apropiaţi ai regimului lui Vladimir Putin.
De la invazia rusă a Ucrainei, Canada a impus sancţiuni la peste 1.000 de persoane şi entităţi din Rusia, Ucraina şi Belarus.
Cel puţin opt persoane, printre care un copil, au fost rănite într-o lovitură cu rachete ruse asupra unui centru cultural recent reconstruit la Lozova, în estul Ucrainei, au declarat responsabili din țara vecină.
Iniţial, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat pe Telegram că “o rachetă rusă a lovit casa de cultură care tocmai fusese reconstruită. Şapte victime, printre care un copil de unsprezece ani”.
Dar în cursul serii, guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov, a revizuit în creştere acest bilanţ, cu opt răniţi, printre care o fetiţă de 11 ani, toţi fiind loviţi de schije, scrie Agerpres.
“Un incendiu a izbucnit în casa de cultură în urma loviturii cu rachetă”, a adăugat el, precizând că acesta a fost stins. Potrivit guvernatorului, au fost trase în total trei rachete, dintre care două au fost interceptate.
“Şi clădirile din vecinătate au fost distruse. Fără îndoială că ocupanţii au vizat direct casa de cultură”, cel mai mare centru cultural din regiune cu peste 1.000 de locuri, a adăugat Sinegubov pe Telegram.
Citește și:
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!