Compania rusă Gazprom a declarat forță majoră în ceea ce privește livrările de gaze către Europa pentru cel puțin un client important, conform unei scrisori din partea Gazprom care va spori temerile europene legate de lipsa de combustibil.
Datată 14 iulie și consultată luni de Reuters, forța juridică a scrisorii este de a proteja Gazprom de plățile compensatorii pentru întreruperea livrărilor, dar riscă să escaladeze tensiunile dintre Rusia și Occident în legătură cu invazia Ucrainei, pe care Moscova o numește “operațiune militară specială”.
În scrisoare se arată că Gazprom, care deține monopolul asupra exporturilor de gaze rusești prin conducte, nu și-a putut îndeplini obligațiile de furnizare din cauza unor circumstanțe “extraordinare”.
Aceasta a precizat că această clauză de forță majoră, invocată pentru a ridica o întreprindere de la obligațiile contractuale din cauza unor factori care nu pot fi controlați, a intrat în vigoare retroactiv de la livrările care au început la 14 iunie.
O sursă comercială, care a cerut să nu fie identificată din cauza caracterului sensibil al problemei, a declarat că scrisoarea se referea la livrările prin conducta Nord Stream 1, o rută majoră de aprovizionare a Germaniei și nu numai.
Conducta Nord Stream 1 este închisă pentru întreținerea anuală, care ar trebui să se încheie pe 21 iulie, dar unii dintre clienții europeni ai Gazprom sunt îngrijorați că livrările nu vor fi reluate.
Unul dintre aceștia, grupul austriac de petrol și gaze OMV, a declarat luni că se așteaptă ca livrările de gaze din Rusia prin conducta Nord Stream 1 să fie reluate conform planului.
Chiar înainte ca Nord Stream să înceapă întreținerea pe 11 iulie, Gazprom a redus pe 14 iunie livrările prin conducta care trece pe sub Marea Baltică spre Germania. Aceștia au invocat lucrări de întreținere la o turbină care este întreținută în Canada de furnizorul de echipamente Siemens Energy.
Declarația de forță majoră a Gazprom este valabilă începând cu 14 iunie, ceea ce o exonerează de orice compensație pentru neajunsurile înregistrate de atunci.
Uniunea Europeană, care a impus sancțiuni Moscovei, își propune să nu mai folosească combustibili fosili ruși până în 2027, dar dorește ca livrările să continue deocamdată, pe măsură ce dezvoltă surse alternative.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
