România a terminat anul 2025 cu o rată anuală a inflației de 9,7%, peste nivelul anticipat de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale, arată datele INS
Inflația din România se mișcă într-un context internațional marcat de mai bine de doi ani de o temperare a presiunilor inflaționiste. Diferența față de tendințele globale scoate în evidență particularitățile economiei locale, unde scumpirile nu mai sunt un episod conjunctural, ci un fenomen cu rădăcini structurale.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică la începutul lunii ianuarie arată o dinamică inegală a prețurilor, cu discrepanțe majore între categorii. Serviciile au fost principalul motor al inflației, alimentate de costuri salariale și operaționale în creștere, dar și de o cerere mai puțin sensibilă la preț. În luna decembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, serviciile s-au scumpit cu 11%, mărfurile nealimentare cu 10,5%, iar alimentele cu 7,8%.
Coșul alimentar rămâne un indicator social relevant
Dincolo de aceste medii, structura inflației reflectă o presiune continuă asupra bugetelor populației. Cafeaua a înregistrat o creștere anuală de 24%, fructele proaspete s-au scumpit cu 15%, produsele zaharoase cu 14%, carnea de vită cu 12%, iar laptele și pâinea cu peste 10%. Chiar și ouăle, considerate tradițional un produs stabil, au depășit pragul de 10% la capitolul scumpiri.
Există și scăderi punctuale, care temperează doar marginal tabloul general: cartofii s-au ieftinit cu 11%, legumele conservate cu 1,4%, leguminoasele cu 4,1%, iar zahărul a consemnat o corecție ușoară. Aceste evoluții nu schimbă însă direcția dominantă a inflației.
Segmentul serviciilor a concentrat cele mai vizibile tensiuni
Transportul feroviar a înregistrat un avans de 24%, transportul aerian de 18%, iar serviciile de igienă, cosmetică sau reparații au crescut cu procente cuprinse între 14% și 18%. Chiriile au urcat cu aproape 9%, iar serviciile medicale cu 13,6%, într-un context demografic tot mai sensibil.
Cel mai puternic șoc a venit din zona energiei
Eliminarea plafonării la electricitate a generat o explozie de peste 60% a tarifelor, cu efecte în lanț asupra întregului coș de consum. Energia termică s-a scumpit cu 19%, detergenții cu 9%, publicațiile cu 10%, iar tutunul cu aproape 7%. Medicamentele și combustibilii au continuat și ele să se scumpească.
Cu o inflație medie anuală de 7,3% în 2025, față de 5,6% în 2024, România intră în 2026 sub semnul incertitudinii. BNR mizează pe efecte dezinflaționiste ale consolidării fiscale, însă rigiditatea prețurilor sugerează că inflația nu mai este doar un efect al crizelor externe, ci o problemă de structură economică, resimțită zilnic, discret, dar constant, de către populație.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
