De la începutul lunii august, odată cu intrarea în vigoare a noilor măsuri fiscale, mediul de afaceri din România resimte tot mai acut efectele politicilor de austeritate
Majorarea accizelor și a unor taxe, dublată de schimbarea regimului de TVA, pune presiune nu doar pe consumatori ci, mai ales pe companiile mici și mijlocii, care se confruntă cu dificultăți, în ceea ce privește circulația lichidităților și respectarea obligațiilor de plată.
În timp ce marile companii reușesc să absoarbă mai ușor șocul fiscal, firmele antreprenoriale sunt cele mai vulnerabile. Situația paradoxală descrisă de economiști este că, deși micii antreprenori reușesc să vândă, banii nu ajung efectiv în conturile lor, iar lipsa cashului îi împinge către împrumuturi bancare greu accesibile și extrem de costisitoare. „Pentru companiile mici, transformarea vânzărilor în cash a fost mereu o provocare. Odată cu înăsprirea condițiilor economice, acest lucru devine aproape imposibil. Marile firme întârzie plățile, iar cei mici rămân fără lichidități”, a explicat analistul financiar Dragoș Cabat, pentru termene.ro.
Creditarea rămâne o soluție teoretică, dar dificilă. Puțini antreprenori sunt considerați „bancabili”, iar cei care obțin finanțare trebuie să suporte dobânzi ridicate, care le erodează complet marjele de profit. În plus, suspendarea unor programe guvernamentale, precum IMM Invest, prin care statul garanta împrumuturi cu dobânzi reduse sau chiar zero, a lăsat multe firme fără alternative.
Pentru sectorul antreprenorial, anul 2025 se anunță chiar mai complicat decât precedentul. Eliminarea unor facilități fiscale pentru angajații din industria alimentară, scumpirea carburanților, alcoolului și tutunului prin creșterea accizelor, dar și introducerea noului regim de TVA, cu o cotă standard de 21% și una redusă de 11% au destabilizat fluxurile de numerar ale multor afaceri mici. La acestea se adaugă și majorarea TVA pentru locuințe, care afectează atât dezvoltatorii, cât și clienții lor.
Un alt element de tensiune îl constituie noile reguli anunțate de guvern: limitarea tranzacțiilor abuzive, obligativitatea contului bancar pentru toate firmele, majorarea capitalului social al SRL-uri la 8.000 de lei și reguli mai stricte pentru eșalonarea datoriilor. În teorie, aceste măsuri ar trebui să aducă mai multă disciplină fiscală. În practică însă, ele pot reprezenta o povară suplimentară pentru antreprenorii locali.
Cu un deficit bugetar greu de controlat și presiuni externe pentru ajustări fiscale, Guvernul pare hotărât să continue politica de strângere a curelei. Dar pentru mulți antreprenori români, anul 2025 riscă să devină un test de supraviețuire, în care nu doar profitul, ci însăși existența afacerii depinde de capacitatea de a menține un flux minim de lichidități.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
