Uniunea Europeană a înregistrat în 2024 un total de 508.746 de deținuți, potrivit datelor Eurostat. Cifra marchează o creștere de 2% față de anul 2023.
Evoluția confirmă revenirea pe un trend ascendent după minimul atins în 2020, când în penitenciarele europene se aflau 463.376 de persoane. În 2012, nivelul era de 552.954 de deținuți.
În 2024, media europeană a fost de 113 de deținuți la 100.000 de locuitori, în creștere față de 111 în anul anterior.
Ungaria și Polonia, cele mai ridicate rate de încarcerare
Clasamentul statelor membre arată diferențe semnificative între țări.
Cele mai mari rate de încarcerare au fost înregistrate în Ungaria (193 de deținuți la 100.000 de locuitori), Polonia (191) și Letonia (187).
La polul opus, cele mai scăzute valori apar în Finlanda (57), Olanda (67), Danemarca și Germania (70 fiecare).
România ocupă locul 7 în Uniunea Europeană, cu o rată de sub 150 de deținuți la 100.000 de locuitori.
Supraaglomerarea penitenciarelor, prezentă în 14 state membre
În 2024, 14 țări din Uniunea Europeană au raportat supraaglomerare în sistemul penitenciar.
Eurostat definește acest fenomen prin depășirea capacității proiectate a închisorilor.
„Supraaglomerarea are loc atunci când în închisoare sunt mai mulţi deţinuţi decât era proiectat să deţină”, precizează Eurostat.
Cea mai ridicată rată a fost consemnată în Cipru (227,6), urmat de Slovenia (134,2) și Franța (129,3).
Cele mai reduse niveluri de ocupare au fost raportate în Estonia (49,9), Lituania (67,0) și Luxemburg (67,4).
România se situează pe locul 6 în Uniunea Europeană în funcție de gradul de ocupare a penitenciarelor.
Femeile, o minoritate în sistemul penitenciar european
În 2024, femeile au reprezentat 5,5% din totalul deținuților din Uniunea Europeană, adică aproximativ una din 18 persoane aflate în detenție.
Proporția este stabilă față de anul 2023, când nivelul era de 5,4%.
Cele mai mari ponderi ale femeilor în închisori au fost în Ungaria (8,7%), Cehia (8,6%), Malta (8,4%) și Suedia (7,9%).
Cele mai scăzute valori au fost în Franța (3,4%), Belgia (4,1%) și Bulgaria (4,3%).
În România, femeile reprezintă 4,59% din populația penitenciară.
Deținuții străini: unul din cinci la nivel european
La nivelul Uniunii Europene, 21,4% dintre deținuți aveau cetățenia unui alt stat decât cel în care erau încarcerați.
Luxemburg înregistrează cea mai mare pondere (75,8%), urmat de Cipru (54,0%) și Austria (53,0%).
România se află la capătul inferior al clasamentului, cu 1,1% de deținuți străini, după Bulgaria (3,2%) și Polonia (3,7%).
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
