Uniunea Europeană și Marea Britanie au trecut la acțiune, impunând un nou val de sancțiuni economice Rusiei, fără să mai aștepte ca Statele Unite să li se alăture, potrivit Reuters.
Europa cere SUA să se alinieze
Decizia vine la o zi după discuția telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, în care liderul american nu a obținut un angajament clar pentru o încetare a focului în Ucraina.
Deși europenii au cerut insistent SUA să li se alăture în noul pachet de măsuri punitive, Washingtonul a rămas pasiv. Londra și Bruxellesul au vizat în mod special flota „fantomă” de petroliere a Rusiei – o rețea care permite Moscovei să ocolească restricțiile privind exportul de petrol – și companiile financiare implicate în acest joc de evitare a sancțiunilor anterioare.
Înainte de apelul lui Trump către Putin, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei și Poloniei l-au sunat pentru a-l convinge să acționeze în tandem cu ei. Rezultatul? Nicio decizie concretă din partea americanilor. Între timp, Rusia și Ucraina au avut un prim contact direct după mai bine de trei ani, dar fără niciun progres privind un armistițiu.
CITEȘTE ȘI – Trump și Putin au convenit telefonic pentru o „normalizare” a relațiilor dintre SUA și Rusia
Oficialii europeni consideră că Moscova doar mimează interesul pentru pace. „Putin trage de timp. Nu este interesat cu adevărat de o soluție pașnică,” a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius.
Miniștrii de externe din Franța și Marea Britanie au subliniat că vor urma și alte măsuri dacă Rusia nu își schimbă poziția. Franța cere „sancțiuni cu adevărat disuasive”, în timp ce britanicii spun că prelungirea conflictului nu va face decât să întărească sprijinul lor pentru Ucraina.
Noile sancțiuni țintesc și plafonul de preț pentru petrolul rusesc, care în prezent este considerat prea permisiv. UE și UK își propun nu doar să înăsprească verificările, ci și să reducă acest plafon pentru a limita și mai mult profiturile Kremlinului.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
