Pentru acest summit a fost declanșată o mobilizare fără precedent: mii de polițiști și militari din Germania, Polonia, Franța, Scandinavia și Ucraina asigură securitatea capitalei daneze
Liderii Uniunii Europene se întâlnesc la Copenhaga, pentru a pune la punct o strategie comună de apărare în fața provocărilor venite dinspre Moscova. Summitul are loc într-un climat încărcat, după ce mai multe drone neidentificate au fost observate în spațiul aerian al Danemarcei, amplificând tensiunile de securitate, notează France Press.
Întâlnirea informală a celor 27 de șefi de stat și de guvern ai UE începe la ora 13:00 (ora României), la eveniment urmând să participe și președintele Nicușor Dan. Seara, liderii europeni vor fi primiți la un dineu oficial găzduit de Regele Frederic al X-lea al Danemarcei, în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene.
Pentru acest summit a fost declanșată o mobilizare fără precedent: mii de polițiști și militari din Germania, Polonia, Franța, Scandinavia și Ucraina asigură securitatea capitalei daneze. Statele Unite au trimis echipamente anti-drone pentru a sprijini măsurile de protecție.
Incidentul recent în care drone misterioase au survolat obiective strategice a dus la închiderea mai multor aeroporturi, inclusiv cel din Copenhaga, cel mai aglomerat nod aerian din nordul Europei. Deși originea dronelor nu a fost stabilită oficial, autoritățile daneze indică Rusia drept principalul suspect, amintind incursiunile aeriene similare din Polonia și Estonia.
Agenda summitului este centrată pe întărirea apărării continentale. Liderii europeni vor discuta despre patru proiecte majore: apărarea spațiului, consolidarea flancului estic, sistemele antirachetă și un așa-numit „zid al dronelor” — o rețea coordonată de apărare aeriană, menită să detecteze și să respingă atacurile hibride.
„Europa trebuie să răspundă unitar și ferm la aceste incursiuni. Nu putem permite ca frontierele noastre să devină vulnerabile”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Comisia a pus deja la dispoziție 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru proiectele de securitate, majoritatea direcționate către statele din proximitatea Rusiei, printre care România, Polonia și țările baltice.
Active rusești, bani pentru Ucraina
Un alt punct fierbinte al discuțiilor privește finanțarea pe termen lung a Ucrainei. În condițiile în care sprijinul american se diminuează, statele membre analizează utilizarea activelor rusești înghețate, pentru a garanta un nou împrumut de circa 140 de miliarde de euro pentru Kiev.
Aproximativ 210 miliarde de euro ale Băncii Centrale Ruse sunt blocate în conturi europene. În locul confiscării directe, UE ia în calcul folosirea acestora ca garanție financiară, urmând ca Ucraina să ramburseze sumele, doar dacă Rusia acceptă să plătească despăgubiri de război.
Problema Ungariei
Discuțiile ating și subiectul integrării Ucrainei în UE, proces blocat momentan de Budapesta. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, va propune ocolirea veto-ului ungar, prin introducerea unui vot cu majoritate calificată pentru deschiderea fiecărui capitol de negociere.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
