» Cel putin 110 sefi de stat si de guvern vor participa la Conferinta ONU pentru clima, care a demarat ieri la Copenhaga, pentru a gasi un acord mondial pentru oprirea incalzirii globale. Timp de doua saptamani, liderii si expertii statelor lumii vor incerca sa convina reduceri ale emisiilor cu efect de sera si sumele pe care statele dezvoltate le vor aloca tarilor mai sarace pentru a aplica masurile de mediu.
Conferinta ONU vizand sa defineasca raspunsul mondial la incalzirea climatica, care ameninta planeta, a inceput luni la Copenhaga. Reprezentanti a 192 de tari si premierul danez, Lars Loekke Rasmussen, au asisat, in sedinta plenara, la lansarea celor doua saptamani de negocieri, menite sa traseze un document care sa inlocuiasca Protocolul de la Kyoto, care expira in 2012. Miza acestei conferinte istorice prin amploare si obiect este limitarea la doua grade cresterea medie a temperaturii pe pamant, ceea ce poate fi obtinut prin reducerea drastica a emisiilor de gaze cu efect de sera. "In momentul in care va vorbesc, 110 sefi de stat si de guvern au anuntat ca vor merge la Copenhaga saptamana viitoare, pentru a participa la ultimele zile ale conferintei", a declarat Rasmussen in cursul ceremoniei de deschidere. "Aceasta prezenta reflecta o mobilizare fara precedent a hotararii politice pentru a lupta impotriva schimbarii climatice", a adaugat el.
Pana in prezent, ofertele formulate de marile state si blocuri economico-politice ale lumii ofera sperante legate de gasirea unei pozitii comune in privinta reducerii emisiilor cu efect de sera. Cei mai mari poluatori mondiali, SUA si China, au promis masuri semnificative: Washingtonul a anuntat reduceri ale emisiilor de 17% in 2020, in comparatie cu anul 2005, iar China, care subliniaza diferentele istorice de dezvoltare si poluarea generata in Occident in anii cand China nu avea inca o industrie dezvoltata, a promis reducerea intensitatii emisiilor de carbon. Mai exact, Beijingul s-a angajat sa reduca cu 40% emisiile per unitatea de PIB, fapt care nu va insemna o reducere in absolut, dar care va marca o concentrare a economiei chineze pe tehnologiile ecologice.
Si alti mari actori internationali au formulat promisiuni: Uniunea Europeana – 30% in 2020, in comparatie cu anul 1990 –, Japonia a promis reducerea cu 25% in 2020 raportat la 1990, India a vorbit de reducere de 20-25% in 2020 raportat la 2005, iar Brazilia a avansat o reducere in urmatorii zece ani de 38% comparativ cu 2005.
In pofida tuturor acestor promisiuni, sansele unei intelegeri finale in urmatoarele doua saptamani vor depinde de cealalta componenta a tratativelor, puternic influentata de criza economica. Ajutorul financiar care trebuie acordat tarilor sarace in vederea unei dezvoltari economice slab poluante si a unei adaptari la consecintele dezastruoase ale schimbarii climatice este una dintre marile provocari ale negocierilor de la Copenhaga, care trebuie sa duca la semnarea unui acord international dincolo de 2012, data la care expira acordul de la Kyoto.
