Presiunile Washingtonului, inclusiv declarațiile privind anexarea Groenlandei, au alimentat temerile europenilor privind soliditatea garanțiilor de securitate oferite prin NATO
Discursurile de la Conferința de Securitate de la München au confirmat o schimbare de ton în relația dintre Europa și Statele Unite. Președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a vorbit despre „linii depășite” și despre o nouă realitate strategică, într-un context marcat de tensiuni transatlantice și de incertitudinile generate de revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, arată Reuters.
Presiunile Washingtonului, inclusiv declarațiile privind anexarea Groenlandei, au alimentat temerile europenilor privind soliditatea garanțiilor de securitate oferite prin NATO. Deși secretarul de stat Marco Rubio a transmis un mesaj conciliant la München, el a evitat referiri explicite la NATO sau la războiul declanșat de Rusia în Ucraina, subiecte care adâncesc diferențele dintre aliați.
În acest climat, liderii europeni vorbesc tot mai apăsat despre consolidarea unui „pilon european” în interiorul NATO. Cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au pledat pentru o capacitate de apărare sporită la nivel continental, inclusiv prin investiții accelerate și cooperare industrială.
Cheltuielile militare ale statelor europene au crescut semnificativ după 2022, iar aliații au decis majorarea pragului de referință la 3,5% din PIB pentru apărare, plus 1,5% pentru investiții conexe. În paralel, mai multe state au lansat proiecte comune, precum inițiativa European Long-range Strike Approach, destinată dezvoltării de rachete cu rază lungă.
Totuși, marile programe comune se confruntă cu blocaje. Proiectul franco-germano-spaniol FCAS, dedicat viitorului avion de luptă european, rămâne în impas din cauza disputelor industriale. Divergențe apar și în privința regulilor „buy European”, susținute ferm de Paris, dar privite cu rezerve la Berlin sau Haga.
Pe fundalul acestor dezbateri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reamintit ritmul accelerat al războiului modern, avertizând că tehnologia militară evoluează mai rapid decât deciziile politice.
Un subiect sensibil rămâne ideea unei descurajări nucleare europene. Merz a confirmat discuții cu Macron privind un posibil cadru de cooperare, în condițiile în care Franța este singura putere nucleară a Uniunii Europene. Liderii europeni încearcă astfel să găsească un echilibru delicat: menținerea legăturii transatlantice, dar și reducerea dependenței strategice de Washington într-o lume marcată de rivalități tot mai dure.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
