În România, inflația a ajuns în aprilie la aproximativ 11%, în pofida așteptărilor inițiale de temperare, iar perspectivele de creștere economică se deteriorează vizibil
Comisia Europeană confirmă, oficial, o evoluție economică tot mai îngrijorătoare la nivelul Uniunii Europene: încetinirea creșterii economice în paralel cu accelerarea inflației, fenomen cunoscut drept stagflație. Situația este deja vizibilă în mai multe state membre, inclusiv în România, unde prognozele de creștere sunt revizuite constant în jos, în timp ce prețurile continuă să urce, arată ziarul financiar.ro.
În România, inflația a ajuns în aprilie la aproximativ 11%, în pofida așteptărilor inițiale de temperare, iar perspectivele de creștere economică se deteriorează vizibil. Estimările instituțiilor financiare și de cercetare converg spre valori tot mai reduse: Banca Mondială vede o creștere de doar 0,5%, FMI mizează pe 0,7%, în timp ce unele analize interne indică chiar scenarii de recesiune ușoară. În același timp, Raiffeisen Bank și BCR și-au ajustat prognozele în teritoriu negativ.
Economiștii explică deteriorarea contextului printr-un mix de factori, de la tensiuni geopolitice la costurile ridicate ale energiei. Economiștii consideră că două direcții sunt esențiale pentru corecție: reducerea poverii fiscale și creșterea productivității. În plus, există și impactul decisiv al prețului energiei asupra competitivității economiei.
La nivel european, Comisia și instituțiile financiare internaționale își ajustează simultan estimările, pe fondul încetinirii economice generalizate. Diferențele între state devin tot mai vizibile, iar România se află în zona celor mai ridicate rate ale inflației din UE, alături de Bulgaria și Croația.
Datele Eurostat indică o inflație de peste 9% în România în termeni armonizați, în timp ce media europeană rămâne semnificativ mai scăzută. În acest context, decalajul dintre evoluția prețurilor și dinamica PIB-ului alimentează discuțiile despre intrarea economiei europene într-o fază de stagnare combinată cu presiuni inflaționiste persistente.
Pe fondul acestor evoluții, experții avertizează că spațiul de manevră al guvernelor devine tot mai redus, iar soluțiile rapide de stimulare economică din perioada pandemiei nu mai sunt considerate sustenabile. Եվրոպa intră astfel într-o etapă în care echilibrul dintre stabilitatea fiscală, investiții și controlul inflației devine principalul test economic al următorilor ani.
În cazul României, presiunea este cu atât mai mare cu cât încetinirea economiei se suprapune peste probleme structurale mai vechi: deficit bugetar ridicat, investiții inegale și o dependență accentuată de consum. Specialiștii avertizează că efectele stagflației sunt resimțite direct de populație, prin scăderea puterii de cumpărare și creșterea costurilor de trai. În lipsa unor măsuri eficiente care să stimuleze investițiile și producția, riscul este ca perioada următoare să aducă nu doar o economie mai lentă, ci și o presiune socială tot mai accentuată.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
