Liderii Uniunii Europene analizează posibilitatea creării unei zone tampon de 40 de kilometri între liniile frontului ruse și ucrainene, ca parte a unui posibil acord de pace.
Propunerea include și trimiterea unei armate europene în regiune, însă ideea este privită cu scepticism de mai mulți aliați NATO.
Potrivit POLITICO, „ideea de a bloca o fâșie de teren din Ucraina pentru a impune o pace fragilă” reflectă disperarea Occidentului de a găsi o soluție la un război care intră în al patrulea an.
Un document discutat la Bruxelles, citat de Financial Times, menționează o zonă demilitarizată patrulată de trupe neutre, acceptate de ambele părți. În spatele acesteia, armata ucraineană — antrenată și echipată de NATO — ar forma linia principală de apărare. În plus, o armată condusă de Europa ar putea constitui a treia linie defensivă, cu sprijin american.
Totuși, planul ridică numeroase semne de întrebare, începând cu dimensiunea forței necesare. Estimările variază între 4.000 și 60.000 de militari, însă niciun stat nu și-a asumat un angajament concret.
Reticență și temeri de escaladare
Jim Townsend, fost oficial al Pentagonului, a comentat critic propunerea:
„Se agață de orice speranță. Rușii nu se tem de europeni. Și dacă ei cred că câțiva observatori britanici și francezi îi vor descuraja să mărșăluiască în Ucraina, atunci se înșeală.”
Mai multe state, inclusiv Polonia și Germania, resping ideea trimiterii de trupe. Estonia s-a arătat dispusă să contribuie cu un contingent redus, dar grosul forțelor ar trebui asigurat de Ucraina.
Franța și Marea Britanie presează pentru formarea unei forțe nucleu, însă aliații de pe flancul estic se tem că resursele NATO ar fi astfel diluate, în condițiile în care Alianța are deja dificultăți să constituie forța de reacție rapidă de 300.000 de soldați.
În același timp, Moscova a vorbit despre propriul plan de creare a unor zone tampon de-a lungul graniței, pentru a ține la distanță dronele și artileria ucraineană.
Diplomații europeni subliniază că ideea nu ar trebui comparată cu zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, ci mai degrabă cu divizarea Germaniei în perioada Războiului Rece.
Implicarea SUA, limitată
Aliații discută cu Washingtonul posibilitatea unui sprijin prin sateliți și informații de recunoaștere, dar Pentagonul a transmis că rolul SUA ar fi unul minim.
Lipsa unei implicări directe ridică îndoieli suplimentare cu privire la eficiența unei misiuni europene de menținere a păcii.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
