Europa Centrală și de Est trece printr-un proces amplu de repoziționare, cu efecte pe termen lung asupra economiei, cooperării regionale și dezvoltării industriale.
Potrivit unei analize realizate de KPMG, creșterea cheltuielilor pentru apărare în Europa și trecerea de la achiziții punctuale la producție continuă și mentenanță au schimbat fundamental logica investițiilor.
Această transformare a determinat mutarea interesului din Europa de Vest către regiuni capabile să ofere volum, costuri competitive și integrare rapidă în lanțurile de aprovizionare, avantaje specifice statelor din Europa Centrală și de Est.
Regiunea, din periferie în centru strategic
Autorii studiului subliniază că țări precum Polonia, România, Cehia, Slovacia și Ungaria beneficiază de o bază comună solidă: apartenența la Uniunea Europeană și NATO, precum și experiența unei tranziții economice rapide.
„Europa Centrală şi de Est nu mai este periferia apărării europene, ci spaţiul în care securitatea, industria şi competitivitatea se întâlnesc”, explică Tudor Grecu, reprezentant KPMG, citat de Ziarul Financiar.
Cooperarea regională devine pragmatică
Analiza evidențiază faptul că parteneriatele din regiune sunt din ce în ce mai orientate către obiective concrete: mobilitate, conectivitate, securizarea lanțurilor de aprovizionare și dezvoltare industrială coordonată.
Una dintre direcțiile centrale este dezvoltarea infrastructurii dual-use, care servește atât scopuri economice, cât și de securitate.
Astfel, drumurile, căile ferate, porturile și aeroporturile devin noduri esențiale într-o rețea regională extinsă.
Marea Neagră și Dunărea, puncte strategice
Marea Neagră capătă un rol esențial în arhitectura de securitate europeană, întrucât este un spațiu unde se intersectează interesele militare, energetice și comerciale. Inițiativele privind dezvoltarea unui hub de securitate maritimă la Constanța întăresc poziția României în regiune.
În paralel, fluviul Dunărea devine un coridor logistic important. Modernizarea porturilor și a conexiunilor de transport creează rute alternative și hub-uri regionale utile atât pentru comerț, cât și pentru reconstrucția Ucrainei.
Studiul KPMG evidențiază rolul distinct, dar tot mai integrat, al Ucrainei în această arhitectură. Războiul a accelerat capacitatea de inovare a țării, în special în domenii precum dronele, comunicațiile și adaptarea rapidă a tehnologiilor.
Se conturează astfel un model de cooperare în care Ucraina contribuie cu cerere și testare operațională, iar statele UE oferă capacități de producție, finanțare și integrare în piața unică.
Capitalul uman, o miză esențială
Regiunea dispune de o bază educațională tehnică solidă, însă se confruntă cu provocări demografice și competiție pentru forța de muncă calificată.
Cu toate acestea, extinderea industriilor strategice poate stimula revenirea specialiștilor din diaspora și dezvoltarea unor programe educaționale comune.
De asemenea, cooperarea între universități, industrie și sectorul public ar putea duce la apariția unor centre regionale de excelență în domenii precum securitatea cibernetică, inteligența artificială și electronica avansată.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
