Noul director al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Petr Klement, avertizează că sumele uriașe alocate de statele europene pentru apărare atrag tot mai multe tentative de fraudă.
Potrivit raportului anual al instituției, numărul sesizărilor privind nereguli în proiecte din domeniul apărării este în creștere.
„Dacă investim mai mult în apărare, veți vedea mai multă fraudă sau mai multe cazuri în acest sector”, a declarat Klement pentru Financial Times.
„Magnetul pentru escroci, magnetul pentru infractori… sunt banii în sine.”
Programe de miliarde de euro, sub lupa OLAF
OLAF monitorizează utilizarea fondurilor europene, inclusiv în programe recente dedicate apărării, lansate după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Printre acestea se numără:
- un program de 500 de milioane de euro pentru muniție
- împrumuturi garantate de UE de 150 de miliarde de euro pentru apărare
- un fond de 1,5 miliarde de euro pentru industria de profil.
Klement a subliniat că instituția rămâne vigilentă și în contextul negocierii viitorului buget european, estimat la 2.000 de miliarde de euro.
„Din moment ce sunt banii cetățenilor europeni și OLAF are sarcina de a proteja interesele financiare, suntem extrem de dedicați și vigilenți”, a spus acesta.
Pierderi de sute de milioane și riscuri
În 2023, OLAF a recomandat recuperarea a 597 de milioane de euro pierdute din cauza fraudelor și a contribuit la prevenirea cheltuirii nejustificate a altor 18,1 milioane de euro.
În ultimii zece ani, investigațiile agenției au dus la recuperarea a 6,8 miliarde de euro.
Problemele identificate frecvent includ „manipularea licitațiilor publice, prețuri umflate, clientelism și corupție”, a explicat Klement.
Acesta a precizat că astfel de practici sunt mai probabile în statele cu mecanisme de control mai slabe, fără a indica însă țări anume.
„Oportunitatea de a fura bani îi atrage pe cei care vor să fure”, a punctat șeful OLAF.
Una dintre prioritățile lui Klement este întărirea colaborării dintre OLAF și Parchetul European (EPPO), inclusiv prin schimb de informații și investigații comune, pentru a crește eficiența combaterii fraudelor.
Ungaria, exemplu de implementare limitată
Raportul evidențiază și dificultăți în aplicarea recomandărilor OLAF la nivel național. Ungaria, de exemplu, a recuperat mai puțin de 20% din fondurile semnalate ca fiind suspecte de fraudă în perioada 2015–2024.
Situația ar putea însă să se schimbe, după recente evoluții politice. Noul lider Péter Magyar a anunțat intenția de aderare a țării la EPPO.
„Consider foarte pozitivă aderarea Ungariei la EPPO”, a declarat Klement, care a subliniat că acest pas va contribui „cu siguranță” la o mai bună combatere a fraudelor, inclusiv prin aplicarea mai eficientă a recomandărilor OLAF.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
