La nivel european însă, ponderea nuclearului rămâne relativ modestă, în jur de 11-12%, în timp ce combustibilii fosili continuă să domine mixul energetic
Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al blocajelor din Strâmtoarea Ormuz, care afectează fluxurile globale de energie, tot mai multe voci din Europa readuc în discuție rolul energiei nucleare ca alternativă stabilă, scrie CNBC. Criza actuală scoate în evidență vulnerabilitatea continentului, dependent în mare măsură de importuri, și alimentează dezbaterea privind diversificarea surselor energetice.
Experții consideră că energia nucleară ar putea oferi un echilibru între securitate și reducerea emisiilor, mai ales într-un context în care volatilitatea prețurilor la petrol și gaze creează presiuni economice majore. Fatih Birol, directorul International Energy Agency, a subliniat că actuala criză ar putea accelera investițiile în acest sector, văzut drept o opțiune internă mai predictibilă.
Un exemplu frecvent invocat este Franța, unde energia nucleară acoperă peste 60% din producția de electricitate, contribuind la costuri mai stabile comparativ cu alte economii, precum Germania. La nivel european însă, ponderea nuclearului rămâne relativ modestă, în jur de 11-12%, în timp ce combustibilii fosili continuă să domine mixul energetic.
În ciuda avantajelor, extinderea capacităților nucleare întâmpină obstacole serioase. Costurile ridicate și durata lungă de construcție a centralelor reprezintă principalele frâne. Proiecte precum Hinkley Point C sau Flamanville 3 ilustrează dificultățile, fiind marcate de întârzieri și depășiri semnificative de buget.
Pe lângă aspectele financiare, reticența publică rămâne un factor important. Amintirea unor catastrofe precum Dezastrul de la Cernobîl și Dezastrul de la Fukushima continuă să influențeze percepția societății și deciziile politice.
În acest context, energia nucleară apare mai degrabă ca o soluție strategică pe termen lung decât ca un răspuns rapid la criza actuală. Specialiștii avertizează că succesul acestei direcții depinde de capacitatea statelor europene de a reduce costurile, de a forma personal calificat și de a menține un cadru legislativ stabil. Fără aceste condiții, revenirea nuclearului riscă să rămână mai mult o intenție decât o realitate.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
