26.9 C
București
sâmbătă, 11 iulie 2026
AcasăSocialEducațieEducația românească, pe marginea prăpastiei: Legea Bolojan amenință viitorul unei generații

Educația românească, pe marginea prăpastiei: Legea Bolojan amenință viitorul unei generații

Legea Bolojan riscă să devină un precedent periculos: o reformă făcută „pe hârtie”, dar care în teren creează haos și dezbinare

Sistemul educațional românesc traversează una dintre cele mai tulburătoare perioade din ultimele decenii, afirmă într-un mesaj, Cristina Dascălu, deputat AUR, vicepreședintele Comisiei pentru învățământ.

„Legea 141/2025, denumită „Legea Bolojan”, nu se configurează drept o reformă solidă, ci mai degrabă ca un experiment riscant, care amenință să compromită viitorul elevilor pentru economii minime. În calitate de profesor cu peste 30 de ani de experiență, atât în România, cât și în străinătate, pot afirma fără echivoc că suntem martorii unei „pseudo-reforme” ce transformă educația într-un câmp de luptă administrativ, cu victime certe: profesorii și copiii.

Legea a intrat în vigoare cu doar șase săptămâni înainte de începerea anului școlar 2025-2026, stabilind un termen de reorganizare a rețelei școlare de numai 15 zile. Într-un sistem care cuprinde 3,2 milioane de elevi, 200.000 de cadre didactice și peste 6.200 de școli, gestionarea unei asemenea restructurări în timp atât de scurt este practic imposibilă.

„Cum poate un sistem de această complexitate să fie reorganizat în doar 15 zile??? Răspunsul este simplu: nu poate! Rezultatul este haosul generalizat cu care ne confruntăm astăzi”, scrie profesoara.

Conform datelor Ministerului Educației, 1.847 de școli cu mai puțin de 500 de elevi intră sub incidența comasărilor, 892 de școli rurale riscă să fie închise complet și peste 45.000 de clase trebuie reconfigurate.

Impactul asupra profesorilor este major: redistribuirea personalului, creșterea normelor didactice cu 2-4 ore săptămânal și suprasolicitarea cu sute de lucrări de corectat afectează direct calitatea educației și sănătatea profesională. În paralel, elevii se confruntă cu clase supraaglomerate, transport dificil și scăderea atenției individuale în procesul de învățare.

Comasarea școlilor din mediul rural nu afectează doar cifrele, ea lovește în însăși inima comunităților, punând în pericol coeziunea socială și accesul echitabil la educație. Transportul elevilor la distanțe mari crește oboseala și riscurile, iar reducerea burselor accentuează inegalitățile sociale.

„În spatele acestor statistici se ascund oameni reali, cu vieți și destine pe care această „reformă” le afectează dramatic. Avem directori care nu știu dacă vor mai avea școli de condus, profesori care se tem de concedieri și părinți care nu știu în ce clase vor învăța copiii lor”, afirmă Cristina Dascălu.

Costurile economiilor propuse de lege sunt minore, doar 0,03% din bugetul Educației, comparativ cu pierderile generate de creșterea abandonului școlar, epuizarea profesorilor și deteriorarea calității procesului educativ. Fără studii de impact, simulări și consultare cu experți, cadre didactice și comunități, Legea Bolojan riscă să devină un precedent periculos: o reformă făcută „pe hârtie”, dar care în teren creează haos și dezbinare.

Cristina Dascălu are un mesaj clar pentru decidenți: „Solicit Guvernului, D-lui Ministru Daniel David suspendarea temporară și reevaluarea acestei „pseudoreforme ” sau măcar amânarea implementării cu un an școlar, timp în care să se realizeze un studiu de impact real prin consultarea reală a tuturor actorilor din sistem și dacă în urma consultarii sindicatelor din învățământ, profesorilor, experților în educație, concluzia este aplicarea acestor idei, atunci cer implementarea graduală”.

Soluțiile pentru sustenabilitatea sistemului există, precizează Cristina Dascălu: digitalizarea proceselor, optimizarea cheltuielilor administrative, parteneriate public-private, creșterea fondurilor pentru educație la 6% din PIB și implementarea graduală a schimbărilor, cu monitorizare atentă și sprijin real pentru profesori și elevi.

„Este încă timp pentru o abordare responsabilă, care să pună copiii și viitorul României înaintea calculelor bugetare de moment. Sistemul educațional merită respect, profesorii merită respect, iar viitorul țării noastre depinde de deciziile pe care le luăm astăzi în educație”, a mai declarat Cristina Dascălu, deputat AUR, vicepreședintele Comisiei pentru învățământ.

Urmărește România Liberă pe Google NewsLinkedinTwitterFacebook și Youtube

Dana Macsim
Dana Macsimhttps://www.romanialibera.ro
Dana Macsim este o profesionistă experimentată în jurnalism și comunicare, cu o carieră diversificată în mass-media și educație. A fost editor și prezentator de știri la Realitatea Plus din București, rol pe care l-a ocupat din decembrie 2019 până în iulie 2024. Începând cu 1 iulie 2024, Dana s-a alăturat echipei România Liberă. Anterior, a lucrat la Prima tv, Național Tv, Profit.ro și Money Channel în aceleași funcții.Dana a fost coordonator de marketing și comunicare la TCE 3 Brazi Group și expert în comunicare la Agenția pentru Dezvoltare Regională – Nord-Est. De asemenea, a fost manager la Centrul pentru Artă și Cultură Neamț și copywriter la Opera Comică pentru Copii din București.Pe lângă activitatea în jurnalism, Dana a fost și este profesor de limba franceză și de limba și literatura română la diverse instituții de învățământ.Dana deține un master în Comunicare de la Universitatea din București și este traducător și interpret certificat pentru limba franceză.
Cele mai citite

Trump avertizează Iranul: Armata SUA este pregătită să lovească, dacă va exista o tentativă de asasinat împotriva mea

Israelul a transmis Washingtonului informații că Iranul ar pregăti un nou complot, vizând asasinarea lui Donald TrumpPreședintele Statelor Unite, Donald Trump, a afirmat că...

Importatorii de motociclete cer bani în plus pentru Rabla 2026: Fondurile se vor termina în câteva minute

Înscrierile pentru persoanele fizice încep pe 20 iulie, la ora 10:00, iar reprezentanții industriei estimează că fondurile dedicate motocicletelor vor fi consumate aproape instantaneuAsociația...

Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor afectează Rusia: producția de benzină acoperă doar două treimi din necesarul de vară

În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra unor obiective energetice strategice din Rusia, vizând inclusiv rafinării importanteRusia se confruntă cu un deficit tot...
Ultima oră
Pe aceeași temă