Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, a publicat un infografic cu privire la rata de abandon școlar în România și conexiunea sa cu sărăcia. Rata de abandon școlar în România a fost și este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, la fel cum este și rata de sărăcie în ocupare.
Datele Eurostat arată că rata de de abandon școlar prematur din România a rămas constantă în ultimii ani, de la 17% în 2013 până la 16% în 2022, în timp ce media Europeană a scăzut de la 12% la 9%. Spania, singura țară cu o rată de abandon școlar mai mare decât România în 2013 a reușit să îndrepte această situație, ajungând de la 24% abandon școlar prematur în 2013 la 14% abandon școlar prematur în 2022.
Rata de abandon școlar prematur este semnificativ peste media UE27 în toate regiunile României, cu excepția Bucureștiului. În timp ce rata abandonului școlar în București este de 7-8%, regiunile înregistrează rate variabile de abandon școlar, de la 11% în regiunea de Vest până la 23% în regiunile Sud-Est și Centru. Similar, ratele de abandon școlar prematur pe regiuni sunt relativ constante în ultimii 10 ani peste tot în România, ceea ce arată că intervențiile statului pentru a reduce fenomenul au eșuat.
Dinamica ratei de abandon școlar prematur este strâns corelată cu rata de sărăcie în ocupare în România, ce arată ce procent din populația ocupată câștigă mai puțin decât pragul lunar de sărăcie. În România, rata de sărăcie-în-ocupare este de aproximativ 14.5%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană și semnificativ mai ridicată decât media europeană de 8.5%.
Cercetările experților în piața muncii arată că rata de abandon școlar prematur și rata de sărăcie-în-ocupare sunt aproape perfect corelate, ceea ce arată că eșecul politicilor guvernamentale de a reduce abandonul școlar contribuie la păstrarea unui număr foarte ridicat de oameni în sărăcie, chiar și când aceștia muncesc. Mulți dintre cei care abandonează școala ajung să nu mai muncească în mediul formal, însă. Cercetarea Eurostat EU-SILC arată că mai mult de jumătate dintre românii care au renunțat prematur la educație nu lucrează pentru moment și nu caută un loc de muncă.
