Indicele ROBOR la 3 luni, barometru pentru creditele în lei, a crescut constant în ultimele luni, de la 5,55% în toamna trecută până la 7,1% în iunie
Contrar așteptărilor optimiste ale analiștilor care prognozau o scădere a dobânzilor în 2025, piața financiară românească a fost surprinsă de o evoluție inversă. În contextul unui an electoral tensionat și al măsurilor fiscale dure adoptate de Guvernul Bolojan în august, dobânzile au luat-o din nou pe un trend ascendent, afectând creditarea și economisirea deopotrivă, scrie profit.ro.
Indicele ROBOR la 3 luni, barometru pentru creditele în lei, a crescut constant în ultimele luni, de la 5,55% în toamna trecută până la 7,1% în iunie, indicând o presiune tot mai mare asupra costurilor de finanțare. Banca Națională a României a intervenit cu injecții de lichiditate, dar dobânzile interbancare au rămas ridicate, în jur de 6,6-6,8%.
În paralel, dobânzile la depozite au urcat semnificativ: băncile au oferit în iunie o medie de 5,85% la depozitele noi la termen, în creștere față de aprilie, iar dobânzile pentru economiile populației au ajuns la 5,22%, cel mai înalt nivel din ultimul an. În ciuda acestor majorări, rata reală de dobândă a redevenit negativă în cazul depozitelor în sold, în contextul unei inflații în creștere, care a ajuns la 5,7% în iunie.
Costul creditelor s-a majorat și el: creditele pentru firme au ajuns la o medie de 9,18% pe an, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, în timp ce împrumuturile de consum pentru populație au atins o rată anuală efectivă de 10,32%. Chiar și creditele ipotecare au urcat ușor, până la 7,58% pe an.
În acest climat, marjele de dobândă ale băncilor se mențin solide, dar presiunea asupra mediului de afaceri și a gospodăriilor este în creștere. Economiștii estimează că BNR va amâna orice scădere a dobânzii de politică monetară cel puțin până în al doilea trimestru din 2026, pe fondul noii creșteri a TVA, a accizelor și a tarifelor la energie.
Rata IRCC pentru trimestrul IV din 2025 va crește și ea, ajungând la 6,07% pe an, iar perspectiva unei relaxări monetare devine tot mai îndepărtată, în ciuda presiunii venite dinspre sectorul privat.
Pe fondul acestei instabilități, perspectivele economice pentru populație și companii se complică. Costurile tot mai ridicate ale creditelor limitează accesul la finanțare și frânează consumul, în timp ce dobânzile reale negative la economii afectează încrederea în sistemul bancar. Creșterea costurilor de finanțare, corelată cu inflația în urcare și incertitudinile politice, mențin o stare de tensiune în economie, ceea ce ar putea influența negativ atât ritmul de creștere economică, cât și nivelul încrederii în viitor.
În lipsa unui cadru predictibil și a unui calendar clar de relaxare monetară, actorii economici rămân în așteptare, iar deciziile de investiții sunt amânate.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
