Un studiu realizat de cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din California (Caltech) a dezvăluit o descoperire surprinzătoare despre creierul uman: procesăm gândurile la o viteză de doar 10 biți pe secundă, mult mai încet decât ritmul cu care sistemele noastre senzoriale preiau informații din mediu – un impresionant miliard de biți pe secundă.
Publicată în revista Neuron, această descoperire schimbă modul în care înțelegem procesul de gândire umană și ridică noi întrebări despre limitele noastre cognitive, notează techspot.
CITEȘTE ȘI – Descoperire îngrijorătoare! Tonul la conservă e contaminat cu mercur
Studiul, condus de Markus Meister, profesor la Caltech, și Jieyu Zheng, doctorand în cadrul laboratorului său, a utilizat tehnici de teorie a informației pentru a analiza date despre comportamente umane, cum ar fi cititul, scrisul, jocurile video și rezolvarea Cubului Rubik. Rezultatul: creierul nostru procesează informațiile la o rată de 10 biți pe secundă – o valoare „extrem de mică”, conform lui Meister.
Pentru a pune acest rezultat în context, o conexiune Wi-Fi obișnuită poate procesa aproximativ 50 de milioane de biți pe secundă.
Această comparație scoate în evidență aparenta lentoare a procesului de gândire, ceea ce ridică întrebarea: ce face creierul uman pentru a filtra uriașul flux de informații pe care îl primește?
Deși fiecare dintre cei peste 85 de miliarde de neuroni din creier este capabil să transmită mai mult de 10 biți pe secundă, viteza generală a gândirii este mult mai mică. Această discrepanță rămâne un mister pentru oamenii de știință.
Mai mult, gândirea umană este secvențială, procesând un singur gând la un moment dat, spre deosebire de sistemele senzoriale care funcționează în paralel. Un exemplu concret este jocul de șah, unde jucătorii își imaginează pe rând posibilele secvențe de mutări, dar nu le pot analiza simultan.
Autorii studiului sugerează că această viteză redusă a procesării și natura secvențială a gândirii pot fi legate de evoluția noastră. Primele organisme cu sisteme nervoase își foloseau creierul pentru navigare – pentru a se deplasa spre hrană sau a evita prădătorii.
Creierul uman modern, deși mult mai complex, ar putea păstra această funcție de bază. „Gândirea umană poate fi privită ca o formă de navigare printr-un spațiu al conceptelor abstracte,” explică cercetătorii.
Această limitare a vitezei gândirii pune sub semnul întrebării ideile futuriste, precum dezvoltarea interfețelor directe între creier și computer, menite să accelereze comunicarea. Chiar și cu astfel de tehnologii, creierul ar funcționa în continuare la o rată de 10 biți pe secundă, ceea ce reduce potențialul acestor inovații.
În ciuda acestor limitări, viteza de procesare a creierului pare perfect adaptată mediului nostru. Potrivit lui Zheng și Meister, strămoșii noștri au ales un ritm al vieții suficient de lent pentru a face posibilă supraviețuirea.
În realitate, cele 10 biți pe secundă sunt necesari doar în situații critice, în timp ce majoritatea timpului, schimbările din mediul nostru sunt mai lente și permit o procesare mai relaxată.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
