Comisia Europeană propune simplificarea fiscalităţii pentru firme, cu economii estimate la miliarde de euro. România ar putea fi printre statele care resimt rapid efectele schimbărilor
Bruxelles anunţă o schimbare de direcţie: simplificarea sistemului şi reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri.
Comisia Europeană a lansat un pachet de măsuri care ar putea genera economii de aproximativ 8 miliarde de euro anual pentru companiile din Uniunea Europeană. Iniţiativa reprezintă primul demers major de relaxare fiscală, după o perioadă dominată de reglementări precum directivele ATAD, DAC6, DAC7, impozitul minim global pe profit (Pillar 2) sau raportările extinse pentru grupurile multinaţionale.
Una dintre cele mai importante modificări propuse vizează eliminarea impozitării la sursă pentru dividende, dobânzi şi redevenţe plătite între companii din state membre UE. În prezent, aceste facilităţi sunt condiţionate de anumite praguri de deţinere şi perioade minime de participare. Noua abordare ar elimina aceste bariere, astfel încât scutirea să se aplice tuturor companiilor europene din acelaşi grup, indiferent de nivelul participaţiei.
Comisia Europeană estimează că doar această măsură ar putea aduce beneficii de aproximativ 5,3 miliarde de euro anual contribuabililor. Pentru România, efectele ar putea fi vizibile, în special, pentru investitorii europeni cu participaţii mai mici în companii româneşti, care în prezent sunt supuşi impozitului pe dividende.
Eliminarea regulilor formale nu va însemna dispariţia controalelor fiscale. Accentul ar urma să se mute de la criterii strict tehnice, către analiza realităţii economice a tranzacţiilor. Autorităţile fiscale vor urmări mai atent, dacă beneficiarul veniturilor are o activitate economică reală şi dacă structurile utilizate nu sunt doar mecanisme artificiale de optimizare fiscală.
O altă schimbare importantă pentru firmele din România priveşte limitarea deductibilităţii dobânzilor. Propunerile europene prevăd creşterea pragului de la care se aplică restricţiile, de la un milion la trei milioane de euro şi introducerea unor excepţii suplimentare. Astfel, împrumuturile contractate de la instituţii sau entităţi independente, folosite pentru activitatea proprie a companiei, ar putea fi scoase din sfera limitărilor. Măsura ar putea avea efecte semnificative pentru domenii cu investiţii mari şi necesar ridicat de finanţare, precum energia, infrastructura sau sectorul imobiliar.
De asemenea, companiile care nu sunt mai îndatorate decât grupul din care fac parte, ar putea beneficia de deducerea integrală a costurilor cu dobânzile, iar limitările ar putea fi suspendate, în perioade de scădere severă a profitabilităţii.
Comisia estimează că aceste modificări ar putea reduce costurile fiscale ale companiilor cu aproximativ 500 de milioane de euro anual, la nivel european.
Pentru ca modificările să intre în vigoare, statele membre trebuie să ajungă la un acord unanim. Partea privind simplificarea raportărilor are şanse mai mari de adoptare rapidă, întrucât nu schimbă modul în care statele colectează taxe. În schimb, eliminarea unor impozite la sursă ar putea genera negocieri dificile, deoarece afectează direct veniturile fiscale ale unor ţări.
Calendarul propus indică o aplicare treptată: unele modificări ar putea deveni active începând cu 2028, în timp ce cele mai ample schimbări fiscale ar putea intra în vigoare abia după 2029.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
