În cadrul planului convenit cu Bruxelles-ul, România primise o derogare rară: să reducă deficitul sub 3% din PIB într-un interval de 7 ani, nu 4, cum prevede în mod normal legislația europeană
România se confruntă cu o presiune bugetară fără precedent: noul Executiv moștenește o gaură de peste 162 de miliarde de lei, echivalentul a 8,6% din PIB, mult peste ținta asumată de 7%, în cadrul standardului european ESA. Diferența de 30,3 miliarde de lei pune o povară majoră pe umerii decidenților, care trebuie să opereze ajustări fiscale dure, în mai puțin de șase luni, scrie profit.ro.
Reprezentanții Comisiei Europene au reamintit că un guvern nou poate solicita modificarea planului fiscal, însă acest lucru nu exonerează de asumarea abaterilor deja înregistrate. Cu alte cuvinte, ajustarea fiscală nu poate fi evitată, doar reconfigurată, în condiții stricte.
În mod normal, reforma fiscală trebuia să aducă venituri suplimentare de circa 25 de miliarde de lei în 2025 (1,3% din PIB începând cu luna aprilie), iar pe întreg anul viitor contribuția estimată ar fi fost de 1,7% din PIB. Deja au fost introduse unele măsuri prin ordonanța „trenuleț”, precum majorarea impozitului pe dividende la 10%, eliminarea scutirilor fiscale pentru IT, construcții, agricultură și industria alimentară, dar și modificări privind regimul microîntreprinderilor.
Însă amploarea dezechilibrului bugetar reclamă acum intervenții mult mai agresive. Spațiul pentru creșterea veniturilor este limitat de o economie care stagnează ( estimarea de creștere revizuită este la doar 1,4%, față de 2,5% anterior). Astfel, o bună parte din corecție, va veni din reducerea cheltuielilor. Deja salariile și pensiile au fost înghețate, ceea ce lasă puțin loc de manevră, iar Guvernul se îndreaptă spre investiții, deși acestea erau, oricum, planificate la cote ambițioase.
Situația este agravată de faptul că deficitul ESA de anul trecut, revizuit la 9,3% din PIB, obligă România la un efort de corecție și mai mare, decât cel prevăzut inițial. În cadrul planului convenit cu Bruxelles-ul, România primise o derogare rară: să reducă deficitul sub 3% din PIB într-un interval de 7 ani, nu 4, cum prevede în mod normal legislația europeană. Această înțelegere era condiționată de respectarea planului fiscal, ceea ce nu s-a întâmplat.
Oficialii europeni subliniază că revizuirea planului este posibilă în cazul unui guvern nou, dar nu reprezintă o oportunitate de a amâna ajustările necesare. Comisarul european Valdis Dombrovskis a declarat clar că orice derapaje, înregistrate până la momentul revizuirii, trebuie integrate în noul plan și asumate de executivul instalat.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News
