Cristian Tudor Popescu scrie despre așa-numita „întâlnire pentru pace” de la Budapesta, care, spune el, „a avut loc la București”. Jurnalistul consideră că Viktor Orban nu urmărea altceva decât capital electoral, conștient că nu există nimic real de negociat în privința războiului din Ucraina. Putin nu cedează, Trump doar mimează presiunea pentru pace.
În oglindă, Popescu vede în Sorin Grindeanu o versiune locală a aceluiași joc: un politician care folosește tema dialogului pentru imagine și pentru calcule interne în PSD, deși „nu e nimic de negociat” nici în cazul legii pensiilor speciale. Magistrații, afirmă el, refuză orice compromis, la fel cum Putin refuză să cedeze teritorii.
Cuvântul „dialog” devine pentru Popescu doar o perdea de fum – „să vorbim discuții, să vibrăm aerul”. Președintele Iohannis este descris drept o caricatură de mediator, un „Xi Jinping” autohton, protector al sistemului.
În final, autorul notează contrastul amar: cetățenii simpli mai știu unde e Dreptatea, dar nu mai știu unde a rămas Justiția în România.
”Întâlnirea „pentru pace” de la Budapesta nu mai are loc. Dacă ar fi avut, ar fi fost aidoma grupului de lucru Grindeanu, șefa CSM, „unica” Elena Costache, șefa ÎCCJ, Savonea.
V. Orban nu urmărea altceva decât să-și facă imagine în vederea alegerilor care-i bat la ușă. Știa foarte bine că nu e nimic de negociat. Putin nu vrea să cedeze niciun metru pătrat, ba chiar vrea mai mult. Trump năzuiește să-l împingă la pace, dar fără a recurge până acum la presiuni adevărate.
Grindeanu nu urmărește altceva decât să-și facă imagine, atât în vederea alegerilor din PSD cât și din perspectiva funcției de premier pe care s-o înhațe la momentul oportun. Știe foarte bine că nu e nimic de negociat. Prevederile legii Bolojan nu sunt nici măcar aspre, sunt corecte și de bun-simț: 10 ani tranziție de la 48 la 65 de ani vârsta de pensionare pentru magistrați, 70% pensia față de salariu. Aidoma lui Putin, magistrații României nu vor să cedeze nimic, niciun leuț. Ei sunt „unici”. Cuvântul cheie aruncat de Putin, Orban și Grindeanu este „dialog”, să vorbim discuții, să vibrăm aerul, să insultăm: Kremlinul pe Trump, Grindeanu pe Bolojan.
Iar președintele nostru se plasează ca o caricatură de Xi Jinping: mediator, împăciuitor, dar, de fapt, susținător al mafiei magistraților.
Asta în vreme ce simplii cetățeni văd foarte bine unde e Dreptatea, dar nu mai știu unde e Justiția în România.”
