Nu se anunță vremuri ușoare pentru femei. Vârsta de pensionare crește de la 1 ianuarie 2023 pentru femeile născute în ianuarie 1961, care vor ieși la pensie la vârsta de 62 de ani, cu stagiul de cotizare complet de 32 de ani.
Vârsta standard de pensionare va fi de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei, potrivit legii din România. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați, iar cel complet este de 35 de ani. La femei se aplică o creștere graduală, până în ianuarie 2030, atunci urmând să se atingă vârsta de 63 de ani.
În momentul de față, toate pensiile, inclusiv cea pentru limita de vârstă, sunt reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Recalcularea trebuie făcută conform PNRR, a reconfirmat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș.
,,Potrivit deciziei pe care o avem, de aprobare a PNRR-ului, sunt elemente de reformă destul de sensibile care privesc sistemul de pensii. De la vârsta de pensionare, până la eliminarea unor facilități privind pensia anticipată și, desigur, avem acolo și anumite componente care țin de modul de calcul al pensiilor, deci, jaloanele sunt cu impact destul de mare în societate, și sunt destul de sensibile din acest punct de vedere.”, a spus Boloș.
Cât despre o majorare a pensiilor, aceasta va fi făcută, însă nu se poate forța nota, potrivit PNRR.
,,Avem pragul de 9,4% din PIB, dar în plus față de acel prag, mai avem aceste elemente de reformă pe care le-am menționat. Va trebui într-un anumit fel să le găsim soluții, sau, varianta cealaltă, de negociat cu Comisia, și arătat că avem circumstanțe obiective care ne duc spre a modifica jalonul și a-l pune într-o altă formă care să se contextualizeze cu ceea ce avem acum în situația de criză.”, a mai declarat Marcel Boloș.
Totuși cei care iau pensii mici le pot compensa cu cele private. Persoanele care sunt născute după 1 iulie 1971, și care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să participe obligatoriu și la Pilonul II de pensii, un fond de pensii administrat privat.
În România există patru sisteme de pensii: pensia de stat (Pilon I), pensia privată obligatorie (Pilon II), pensia facultativă (Pilon III) și pensia ocupațională (Pilon IV).
Începând din 2018, contribuția obligatorie pentru Pilonul II este de 3,75% și se reține automat din salariul brut.
Câți pensionari sunt în România
Raportat la datele publicate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) în 2021 și în 2022, numărul pensionarilor din România este în scădere.
Potrivit datelor, la finalul lunii martie 2022 erau 4.813.735 de pensionari, mai puțin cu 30.319 persoane, comparativ cu luna decembrie 2021 și cu 88.904 persoane comparativ cu perioada similară din 2021.
Recalcularea pensiilor, o promisiune făcută de la Bruxelles, dar operată în ritm de melc la București
Deși mai sunt puțin peste 2 luni până la finalul anului, recalcularea pensiilor nu s-a făcut nici măcar 70%.
„Cele aproximativ 5 milioane de dosare le trecem pe toate, le luăm filă cu filă, le separăm, perioadă contributivă, necontributivă, sporuri cu caracter permanent, sporuri fără caracter nepermanent, sume de bani care au fost luate sau au făcut parte din baza de calcul şi mă refer aici la cunoscutul acord global, pentru că, atunci când vom termina consultarea cu Banca Mondială şi vom avea aceeaşi formulă sau o nouă formulă, să putem practic să intrăm în acţiune”, a spus Marius Budăi, ministrul muncii.
Scade speranța de viață
În timp ce crește vârsta de pensionare, scade speranța de viață. Potrivit Eurostat, speranța de viață la naștere în România, și așa printre cele mai mici din Europa, a scăzut puternic în anii pandemiei până la 72,9 ani. S-a întors astfel la nivelul înregistrat în urmă cu 14 ani. La fel de alarmant este faptul că țara noastră nu a reușit să revină la valori similare cu cele din 2019, așa cum s-a întâmplat în alte state europene.
Dacă în 2019, speranța de viață la naștere a fost de 75,6 ani, în 2021 scăzuse cu 2,7 ani, până la 72,9. Adică dublu față de media europeană. Asta în timp ce nivelul mediu al speranței de viață din țările Uniunii a fost anul trecut de 80,1 ani.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
