12 C
București
joi, 25 aprilie 2024
AcasăPoliticăCredem că intrarea României în Schengen trebuie rezolvată în acest an, afirmă...

Credem că intrarea României în Schengen trebuie rezolvată în acest an, afirmă președintele Iohannis, la întâlnirea cu cancelarul Scholz

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a primit la Palatul Cotroceni pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, iar în declarația de presă susținută în fața oaspetelui german a subliniat că România este pregătită și trebuie să fie primită în Spațiul Schengen în anul 2023. “Sper să aibă loc în anul 2023”, a răspuns cancelarul Scholz.

Președintele României, Klaus Iohannis, a purtat convorbiri, la București, pe parcursul zilei de 3 aprilie 2023, cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz. În cadrul unei conferințe de presă comune, șeful statului român a precizat că România a depus cerere să fie primită în Spațiul Schengen încă de acum 12 ani. În acest moment, România îndeplinește toate condițiile pentru a intra în Schengen, este pregătită pentru acest pas și arată că este pregătită, a precizat președintele Iohannis. “Suntem pregătiţi şi dovedim acest lucru”, a punctat Klaus Iohannis.

Șeful statului român consideră că România trebuie să fie primită în Schengen în anul 2023. În caz contrar, în anul 2024, nu va mai fi exista un moment favorabil pentru România, întrucât țările din Schengen vor avea alte priorități, a explicat președintele Iohannis. El s-a referit la alegerile pentru Parlamentul European.

În 2024 vor fi alte priorități, nu extinderea Schengen

“Anul viitor vor avea loc multiple alegeri, printre care şi cele europene şi nu considerăm că în 2024 această chestiune poate fi rezolvată în condiţii bune”, a spus președintele Iohannis. Pe de altă parte, în România, în anul 2024, în plus față de votul pentru desemnarea viitorilor eurodeputați, vor fi și alegeri interne, ceea ce ar face ca nici măcar politicienii români să nu se mai poată dedica obiectivului intrării în Schengen – dacă el nu este realizat în anul 2023.

“Am avut o discuţie amplă cu cancelarul Scholz cu privire la aspecte de actualitate de pe agenda europeană. Aderarea României la spaţiul Schengen este principalul nostru obiectiv. Germania ne-a fost alături, ne-a susţinut activ şi i-am mulţumit şi astăzi domnului cancelar pentru această abordare. România îşi îndeplineşte rolul de garant al securităţii la frontiera externă, fapt recunoscut la nivel european, iar aderarea la Schengen va consolida acest spaţiu”, a explicat Klaus Iohannis. “În concluzie, rămânem foarte conectaţi la problemă, continuăm toate discuţiile, cum, astăzi, am discutat cu domnul cancelar federal Scholz această temă. România are un sprijin masiv din partea statelor membre ale Uniunii şi credem că până la finalul acestui an chestiunea poate fi rezolvată pozitiv”, a estimat președintele României.

După discuțiile cu ușile închise purtate cu președintele Iohannis și după ce a ascultat declarațiile sale publice, cancelarul Scholz a confirmat că Germania își menține sprijinul pentru intrarea României în Spațiul Schengen. “Sprijin cu putere această aderare şi sper să aibă loc în acest an. Nu o să spun lucrul acesta doar aici, ci şi în multe capitale şi în discuţiile de la Bruxelles voi vorbi, pentru ca ei să accepte acest pas. România a îndeplinit toate condiţiile şi avem nevoie de graniţe sigure şi o abordare bună a migranţilor şi a refugiaţilor şi toate sunt pozitive”, a subliniat oficialul german.

Iohannis anunță că România va returna în Serbia migranți ilegali

Cu privire la blocarea demersurilor de integrare a României în Schengen, președintele Iohannis a amintit că principala opoziție a venit, în decembrie 2022, din partea Austriei. Se știe că, în Consiliul JAI, au votat împotriva României atât Austria cât și Olanda. Olanda, însă, a subliniat la acel moment că opoziția ei a fost la adresa Bulgariei, nu a României, însă, din păcate, votul asupra celor două țări, România și Bulgaria, a fost un vot comun. Austria a rămas țara care a avut permanent obiecții față de România.

Totuși, “acest vot negativ nu a fost, cel puţin aşa afirmă partea austriacă, un vot împotriva României, ci a fost un vot care trebuia să atragă atenţia asupra pericolului migraţiei ilegale. Migraţie ilegală prin şi din România nu există, dar noi am înţeles că există o problemă şi am început să ne implicăm masiv pentru a veni în ajutorul tuturor celor care au un impact din cauza acestei migraţii”, a explicat președintele Iohannis.

Prima reuniune oficială JAI din acest an a avut loc în perioada 9 – 10 martie. Agenda acesteia nu a inclus o nouă extindere a Spațiului Schengen. Reluarea discuției în acel moment ar fi fost inutilă, întrucât Austria continuă să refuze primirea României și a Bulgariei. Totuși, în anul 2023 “s-au organizat formate de discuţii, a avut loc o întâlnire expres destinată problemei migraţiei, în februarie, la Bruxelles, s-au clarificat multe teme, s-au rezolvat unele şi România a propus unele proiecte pilot pentru a ne mişca mai rapid în această zonă. Un proiect pilot care a fost agreat cu Comisia Europeană se va desfăşura la graniţa României cu Serbia şi va dovedi cum se poate manageria mai eficient procesul de identificare – returnare a migranţilor ilegali”, a anunțat șeful statului român.

Serbia nu este membră nici în UE nici în Spațiul Schengen. O importantă rută de migrație ilegală dinspre Asia spre centrul Europei trece prin Balcanii de Vest, inclusiv prin Serbia.

După întâlnirea bilaterală între președintele României și cancelarul Germaniei, cei doi oficiali au avut programată, luni seară, o întâlnire comună cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Premierul Poloniei Donald Tusk are pneumonie. Cum îi va fi afectată agenda politică

Premierul polonez Donald Tusk îşi va restrânge apariţiile publice în următoarele zile după ce a fost diagnosticat cu pneumonie, a anunţat joi biroul său...

Premierul Ciolacu a convocat ședința de guvern la Timișoara, unde PNL a acceptat să susțină candidatul PSD

Ședința de guvern din ziua de joi, 25 aprilie 2024, se va desfășura la Timișoara, reiese din comunicatele transmise de Guvernul României. Programul oficial al...

Jens Stoltenberg: „ Nu este prea târziu ca Ucraina să câştige” în războiul împotriva Rusiei

„ Nu este prea târziu ca Ucraina să câştige" în războiul împotriva Rusiei, cu condiţia ca Occidentul să-şi respecte promisiunile de a-i furniza mai...
Ultima oră
Pe aceeași temă