Efectele directe ale pachetului ar putea urca la 0,6% din PIB în 2025 și ar putea atinge 3,35% din PIB în anul următor
Consiliul Fiscal estimează că proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare adoptat de Guvern ar putea genera un impact semnificativ asupra finanțelor publice, în special în 2026. Conform opiniei oficiale, publicate de instituție, efectele directe ale pachetului ar putea urca la 0,6% din PIB în 2025 și ar putea atinge 3,35% din PIB în anul următor, contribuind la reducerea presiunii asupra deficitului bugetar.
Analiza se referă strict la primul pachet de măsuri, făcut public în 3 iulie.Estimările actuale indică un efect pozitiv asupra veniturilor bugetare în 2025 de aproximativ 0,5% din PIB, la care se adaugă un impact moderat al reducerilor de cheltuieli, estimat la circa 0,1% din PIB, în absența tăierilor de investiții.
Pentru anul 2026, efectele cumulate ale măsurilor propuse devin mai vizibile. Pe partea de venituri, Consiliul anticipează un aport de 1,75% din PIB, în scenariul în care nu intervin politici fiscale suplimentare. Pe latura cheltuielilor, ajustările ar putea contribui cu încă 1,6% din PIB, în același scenariu. Estimările sunt în acord cu cerințele formulate de Consiliul Uniunii Europene, care a recomandat o majorare a veniturilor bugetare de cel puțin 1,7% din PIB până în 2026.
Pe lângă aceste măsuri deja incluse în lege, România se pregătește pentru modificări structurale suplimentare: o posibilă recalibrare a impozitului pe proprietate și introducerea unei taxe de mediu pentru transporturi, în 2026. Ambele ar urma să aducă un plus de venituri la buget, contribuind la atingerea țintelor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în Planul Bugetar Structural (PBS).
Pe partea de cheltuieli, Consiliul subliniază că următoarele pachete de reforme anunțate de Executiv, ar putea include mecanisme de eficientizare a aparatului public și reorientarea proiectelor de investiții. O eventuală renegociere a PNRR ar putea permite realocarea unor proiecte din zona de împrumuturi către granturi sau fonduri europene clasice, reducând astfel presiunea asupra bugetului național.
Scopul acestor măsuri, susține CF, este ca deficitul bugetar să coboare sub pragul de 8% din PIB în 2025 și să se încadreze în limitele europene în 2026. Cu o prioritizare atentă a investițiilor și cu punerea în aplicare a măsurilor suplimentare, deficitul ar putea ajunge la aproximativ 7,5% din PIB în 2025, semnificativ sub nivelul actual estimat de peste 8,5%.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
