Controverse în Belarus: Laureatul Nobel, încarcerat, merita eliberarea în schimbul de prizonieri

Ales Bialiatski ispășește o pedeapsă de 10 ani de închisoare, pentru finanțarea unor proteste antiguvernamentale

Susținătorii laureatului Nobel pentru pace din Belarus, Ales Bialiatski susțin că activistul pentru drepturile omului, ar fi trebuit să fie inclus în cel mai mare schimb de prizonieri Est-Vest, de la Războiul Rece și până acum.

Aliații lui Bialiatski și alți bieloruși întemnițați sunt dezamăgiți că nu au fost incluși în acest acord, în ​​care opt ruși, inclusiv un criminal condamnat, au fost schimbați cu 16 prizonieri în închisorile din Rusia și Belarus, mulți dintre ei dizidenți.

Unii dintre dizidenții ruși eliberați în cadrul schimbului, inclusiv Ilya Yashin , un activist al opoziției ruse, și-au exprimat furia că au fost deportați din țara lor, împotriva voinței lor.

Bialiatski, în vârstă de 61 de ani ispășește o pedeapsă de 10 ani pentru finanțarea protestelor antiguvernamentale din Rusia. Procesul a fost catalogat de SUA și Uniunea Europeană drept „fals”. Bialiatski a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2022, la un an după ce arestare.

„Când am auzit că înțelegerea este iminentă, am sperat că cineva dintre prizonierii politici din Belarus, va face cu siguranță parte din acord. În primul rând, desigur, câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace încarcerat”, a spus Alena Masliukova, membru Viasna, organizația pentru drepturile omului, fondată de Bialiatski.

„A fost o dezamăgire totală și încă nu am depășit-o”, a spus Masliukova, care acum trăiește în exil la Vilnius, capitala Lituaniei.

Printre cei eliberați în schimbul de săptămâna aceasta, s-a numărat și cetățeanul german Rico Krieger, care fusese condamnat la moarte sub acuzația de terorism în Belarus, un aliat apropiat al Rusiei. Conform Viasna, 1.390 de persoane sunt în închisoare în Belarus, din motive politice, multe legate de proteste în masă, cu patru ani în urmă.

Președintele belarus, Alexandru Lukașenko, aflat la putere din 1994, s-a confruntat cu proteste masive, după alegerile prezidențiale din 2020, cea mai mare provocare la adresa guvernării sale.