Consiliul Fiscal (CF) a prezentat opinia preliminară asupra celei de-a doua rectificări a bugetului general consolidat pe 2025, subliniind că, deși economia României a înregistrat progrese în mai multe domenii, evoluția sa rămâne nesustenabilă, în special în ultimii ani.
Potrivit raportului Consiliului Fiscal, datoria publică a ajuns la circa 59% din PIB în iulie 2025, comparativ cu 35% în 2019, iar corecția bugetară are loc într-un mediu internațional incert și o situație internă tensionată.
„O corecție bugetară de amploare nu poate avea loc fără a fi afectate negativ venituri ale cetățenilor și încasări ale firmelor, ceea ce generează nemulțumiri. Dar, în lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave”, se arată în sinteza Consiliului Fiscal.
Deficitul bugetar și măsurile Guvernului
Guvernul a revizuit ținta de deficit cash și ESA pentru 2025 la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios, dar realizabil de CF. În 2026, se estimează un deficit cash de circa 6,5% din PIB.
„Corecția bugetară poate fi punctul de inflexiune în restabilirea încrederii în finanțele publice din România, dar procesul este anevoios și va dura mai mulți ani”, precizează CF.
Consiliul subliniază că ajustarea deficitului nu se poate face exclusiv prin reducerea cheltuielilor, iar ideea unei colectări imediate mult mai bune de taxe și impozite este considerată iluzorie.
Investițiile publice și fondurile europene, cheia pentru sustenabilitate
Potrivit rectificării, investițiile publice vor reprezenta aproximativ 7,8% din PIB, incluzând finanțarea europeană.
CF avertizează că absorbția fondurilor europene rămâne o principală incertitudine, dar este esențială pentru menținerea economiei pe un teritoriu pozitiv în 2026.
„Pentru România, fondurile europene reprezintă o oportunitate pentru dezvoltare, iar accesul la ele înseamnă continuarea investițiilor europene pentru modernizarea țării”, notează raportul. La 31 octombrie 2025, rata de absorbție a fondurilor CFM 2021-2027 era de 11,7%, iar pentru PNRR, rata de absorbție a granturilor era de 31,6%.
Provocările fiscale și strategia pe termen mediu
Consiliul Fiscal avertizează că nivelul veniturilor fiscale din România este foarte scăzut (28,7% din PIB) comparativ cu alte state UE, iar colectarea mai bună a taxelor este o problemă de siguranță națională.
Reducerea evaziunii și reforma ANAF, inclusiv digitalizarea, sunt considerate obligatorii pentru reducerea deficitului și după 2026.
De asemenea, CF subliniază necesitatea menținerii încrederii în moneda națională, gestionarea creșterii cheltuielilor militare și excluderea unui impuls fiscal pozitiv pe perioada corecției bugetare.
Despre rectificarea bugetară
Proiectul actual operează o revizuire marginală a proiecțiilor de la rectificarea precedentă, menținând ținta de deficit de 8,4% din PIB (159,8 mld. lei).
Veniturile și cheltuielile totale scad cu circa 1,8 mld. lei, iar ajustările urmăresc respectarea noilor ținte.
Evaluarea CF arată că măsurile adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar putea conduce la un deficit de 6,5% din PIB în 2026, o ajustare remarcabilă față de 2024 și conformă cu angajamentele României privind planul bugetar-structural pe termen mediu.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.