Deficitul bugetar trebuie redus cu aproape cinci miliarde de lei, în an electoral
Războiul declarațiilor politice nu temperează inflația și nici nu reduce deficitul. Premierul Marcel Ciolacu a spus despre şeful de la Finanţe că are „idei trăsnite”. În replică, ministrul de Finanțe recunoaște că nu s-a simțit confortabil, atunci când a auzit remarca premierului.
„Nu mi-a picat bine această remarcă a domnului prim-ministru, în condițiile în care, sincer, Ministerul de Finanțe face eforturi pentru combaterea evaziunii fiscale, de asemenea, pentru o mai bună colectare a acestor creanțe bugetare la bugetul de stat prin soluții corecte, pentru a încasa mai mulți bani la buget și din respect față de cei care își plătesc impozitele și taxele la timp. Nu cred că a fost o remarcă prea potrivită, în condițiile în care România are nevoie de credibilitate în această perioadă de timp, în relația cu Comisia Europeană”, a declarat Marcel Boloș la Digi24.
Deficitul bugetar trebuie să fie redus cu aproape cinci miliarde de lei, până la 1 septembrie, dată la care noile măsuri fiscale trebuie să fie aprobate în Coaliția de guvernare. Pe 15 octombrie, măsurile vor fi pe masa Comisiei Europene.
În an electoral, guvernanții se tem să impună sau să crească taxe. Prin urmare, negocierile sunt dificile în Coaliție. Se aruncă povestea cu reducerea cheltuielilor în aparatul de stat, adică fără festivaluri, concerte și alte cheltuieli neesențiale.
S-a mai vorbit public și despre măsuri care îi vizează pe datornicii la stat, despre limitarea plăților cash pe care le pot face marii și micii contribuabili. Se mai discută și despre măsuri care ar urma să condiționeze vânzarea de case, terenuri sau mașini, de plata datoriilor la stat.
Economistul Octavian Bădescu spune că “Toate aceste așa-zise “noutăți” și “modernizări” se înscriu în aceeași notă asupritoare, care se accentuează pe zi ce trece, strângând lațul în jurul gâtului celor care își alocă resursele de timp și de capacitate, pentru a fi utili altor oameni, celor cumpătați, celor care își asumă riscuri investiționale”.
Guvernul caută și alte soluții. Măsuri care vizează uniformizarea TVA, respinse din start de premier sau creșterea taxelor pe vicii, adică jocuri de noroc, accize mai mari pentru alcool, tutun și zahăr.
Majorarea salariului minim brut și creșterea accizelor au deja impact în economie, dacă ne uităm la datele INS, spun economiștii. Rata anuală a inflației a urcat la 5.42% în luna iulie, iar prețurile au crescut, în medie, cu 5.4% față de anul trecut.
Unii economiști speră că, în toamnă, pe fondul reluării activității economice, inflația să se tempereze și să coboare la 4.8-4.9%. Alții cred că e vorba doar despre “o securizare a veniturilor, inclusiv printr-un control automatizat”, așa cum crede Octavian Bădescu.
“Problema de fond nu e “mecanica” acestor colectări, ci “filosofia” taxărilor, modul și măsura în care este corect să participăm fiecare la costurile comune ale societății. Iar maniera actuală este una cel puțin “perfectibilă”, care va trebui ajustată, ca să mă exprim eufemistic, conform cu măsura în care beneficiem de resursele naturale, umane și de infrastructură din România. Ajustare, adică taxarea consumului de resurse, nu a muncii și a profitului”, a completat Octavian Bădescu.
