Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat joi motivarea deciziei prin care a respins ca inadmisibile două solicitări referitoare la sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o cerere de decizie preliminară privind reforma pensiilor magistraților. Cererile fuseseră formulate pe 10 și 16 februarie 2026 de Înalta Curte de Casație și Justiție și de judecătorul Gheorghe Stan.
Potrivit CCR, mecanismul deciziilor preliminare al CJUE este destinat să sprijine instanțele naționale în interpretarea dreptului Uniunii Europene pentru soluționarea efectivă a litigiilor. Curtea a subliniat că CJUE nu are rol consultativ și nu este chemată să se pronunțe asupra constituționalității unor norme interne sau asupra unor întrebări ipotetice.
„În ceea ce privește cuantumul pensiei de serviciu nete de care ar putea beneficia un magistrat potrivit Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, subliniem că acesta ar putea reprezenta cel mult 70% din ultimul venit net. Or, un asemenea nivel al pensiei de serviciu se îndepărtează în mod vădit de standardele stabilite în jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, prin Decizia nr.900/2020, Curtea a statuat că pensia de serviciu a magistraților constituie o componentă esențială a statutului acestora și o garanție a independenței justiției, fiind menită să asigure menținerea unui nivel al veniturilor cât mai apropiat de cel realizat în perioada de activitate. În același sens, prin Decizia nr.467/2023, Curtea a reafirmat că legiuitorul poate interveni asupra modului de calcul al pensiilor de serviciu, însă fără a afecta substanța dreptului și fără a conduce la diminuări care să compromită rolul constituțional al acestei instituții sau să o transforme într-un beneficiu pur formal. Raportat la aceste repere jurisprudențiale, plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul venit net conduce la o reducere semnificativă până la anihilare a raportului dintre ultimul venit și pensie, fiind de natură să golească de conținut garanțiile constituționale anterior menționate”, spun cei doi judecători.
CITEȘTE ȘI – Cursa pentru șefia DIICOT intră în linie dreaptă. Cinci procurori, în fața comisiei de la Justiție
Curtea a explicat, de asemenea, că doctrina „actului clar sau clarificat” permite instanțelor naționale să aplice direct jurisprudența CJUE atunci când dreptul Uniunii este deja clarificat, fără a fi necesară sesizarea acesteia. În privința reducerii veniturilor magistraților, CCR precizează că CJUE a stabilit deja criterii aplicabile, iar acestea pot fi utilizate de Curtea Constituțională.
CCR reiterează că, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, actul normativ examinat poate să nu intre niciodată în vigoare și că adresarea unei întrebări preliminare într-un asemenea context ar transforma jurisdicția europeană într-un organ consultativ, ceea ce este inadmisibil.
Decizia CCR face referire la precedentele Curții din 2018 (deciziile nr.533 și nr.650), care au stabilit că în cadrul controlului a priori de constituționalitate, instanța constituțională nu poate sesiza CJUE în temeiul articolului 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Astfel, solicitările ÎCCJ și ale judecătorului Stan privind trimiterea unei cereri preliminare către CJUE au fost respinse oficial, consolidând competența CCR de a analiza actele normative interne fără a recurge la opinia consultativă a Curții Europene.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
