Curtea Constituțională dezbate joi sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.
Curtea Constituțională are pe ordinea de zi a ședinței de joi cererea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională dintre Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea vizează litigiul privind plata restanțelor salariale ale magistraților și obligațiile financiare stabilite în acest caz.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat la începutul lunii iulie că a sesizat CCR, susținând că puterea judecătorească „nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”. El a afirmat că este vorba despre plata restanțelor salariale din sistemul de justiție.
Șeful Executivului a invocat prevederile Legii 500/2002 privind finanțele publice, potrivit cărora elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribuții exclusive ale puterii executive și legislative. În opinia sa, „instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități aferente acestora. Potrivit premierului, Curtea de Apel București a admis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat hotărârea, termenul stabilit la ÎCCJ fiind 9 iulie.
Ilie Bolojan a declarat că, pe lângă suma principală, prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi, echivalentul a 48 de milioane de lei zilnic. „Deci e o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern”, a explicat premierul. La sfârșitul lunii martie, ÎCCJ a anunțat că a formulat plângere prealabilă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor pentru refuzul de a asigura fondurile necesare plății drepturilor salariale restante, precizând că, în lipsa unei soluționări favorabile, ar putea sesiza instanța de contencios administrativ.
