Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a prezentat prima schiță a bugetului multianual al UE pentru perioada 2028–2034, în valoare de 1.800 de miliarde de euro.
Ursula von der Leyen a descris documentul ca fiind „cel mai ambițios propus vreodată”, cu obiectivul de a face fondurile europene mai eficiente și mai bine direcționate.
Totuși, Parlamentul European a reacționat rapid, contestând unele dintre estimările executivului comunitar.
Potrivit unei analize realizate de Politico, documentul relevă deja cine sunt principalii beneficiari și cine riscă să piardă în noua configurație bugetară.
Pierzători: Fermierii, biodiversitatea și industria tutunului
Fermierii europeni sunt printre cei mai afectați de noul proiect. Bugetul destinat Politicii Agricole Comune (PAC) este redus de la 386,6 miliarde de euro la 300 de miliarde de euro, iar fondurile nu mai sunt alocate separat, ci incluse într-un „fond pentru parteneriate naționale și regionale”.
Grupurile de agricultori, care deja protestează în fața instituțiilor europene, consideră că noua structură nu le oferă garanții.
În plus, protecția biodiversității este și ea diminuată, fiind absorbită într-un obiectiv mai larg de „climă și mediu”, care va reprezenta 35% din totalul bugetului.
Industria tutunului intră și ea pe lista pierzătorilor: Comisia propune taxe suplimentare pe țigări, trabucuri și produse conexe, cu scopul de a genera venituri anuale între 25 și 30 de miliarde de euro.
Aceste fonduri vor fi folosite pentru rambursarea datoriei comune a UE contractate în perioada post-COVID.
Câștigători: Estul Europei, consumatorii de energie și sectorul digital
Țările din Europa de Est, în special cele aflate la granița cu Ucraina, Rusia și Belarus, vor primi alocări suplimentare pentru a face față presiunilor economice și de securitate.
Comisia a evitat includerea unor noi taxe pe carbon în transport și clădiri, o altă victorie pentru estul continentului.
Un alt beneficiar important este Ucraina, care va primi 100 de miliarde de euro pentru reconstrucție și susținerea parcursului de aderare la UE.
Consumatorii de energie electrică ar urma și ei să beneficieze: bugetul pentru modernizarea rețelelor prin mecanismul Conectarea Europei crește de la 6 la 30 de miliarde de euro, iar fondul de competitivitate este majorat la 410 miliarde de euro, în încercarea de a reduce prețurile și risipa.
Investiții strategice: Digitalizare, apărare și spațiu
Comisia intenționează să crească bugetul pentru tehnologiile digitale, ajungând la 54,8 miliarde de euro, în contextul unei competiții globale din ce în ce mai dure, mai ales în domeniul inteligenței artificiale.
În paralel, apărarea și spațiul cosmic devin priorități strategice.
CE vrea să aloce minimum 131 de miliarde de euro pentru aceste domenii – „de cinci ori mai mult decât avem astăzi”, a precizat Ursula von der Leyen.
Vor exista și bugete suplimentare pentru pregătirea de apărare, în conformitate cu solicitările exprimate de comisarul Andrius Kubilius încă din 2024.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
